d¹) prin preț de decontare, pentru medicamentele la care nu se stabilește preț de referința, din lista aprobată prin ordin al ministrului sănătății;
(1) Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:
a) în asistența medicală primara și de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoana asigurata, tarif pe serviciu medical, suma fixa negociata pe pachet de servicii medicale, după caz;
b) în asistența medicală din spitale și alte unități sanitare publice, în afară celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical sau pe bază de buget stabilit pe titluri, articole și alineate de cheltuieli, la propunerea acestora, pentru servicii medicale pe bază de indicatori specifici, după caz;
c) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;
d) prin preț de referința prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără contribuție personală;
e) prin preț de referința prevăzut în lista de materiale sanitare și de dispozitive medicale sau, după caz, prin suma de închiriere pentru cele acordate pentru o perioadă determinata.
(2) Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare și dispozitivelor medicale se stabilește prin contractul-cadru.