LexistoriaDreptul la drept.

Roluri și responsabilități

Azi

OUG 155/2024 · 16 articole

Secțiunea 1 — Coordonare la nivel național

Articolul 21

(1) Viziunea, principalele linii directoare și abordările generale privind domeniul securității cibernetice la nivel național sunt definite și asumate în Strategia de securitate cibernetică a României, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.321/2021 privind aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României, pentru perioada 2022-2027, precum și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de securitate cibernetică a României, pentru perioada 2022-2027, denumită în continuare Strategia, și în Planul de acțiune pentru implementarea acesteia.

(2) Cadrul general de cooperare în domeniul securității cibernetice la nivel național este Sistemul național de securitate cibernetică, denumit în continuare SNSC, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 58/2023 .

Articolul 22

(1) Strategia națională de securitate cibernetică este elaborată de către DNSC, cu consultarea celorlalte autorități cu atribuții în domeniul securității cibernetice conform prevederilor Legii nr. 58/2023 , cu avizul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică, denumit în continuare COSC, și este adoptată prin hotărâre a Guvernului, împreună cu planul de acțiune pentru implementarea strategiei, care este anexă la aceasta.

(2) În elaborarea sau actualizarea strategiei naționale de securitate cibernetică, DNSC poate solicita asistența ENISA.

(3) Strategia națională de securitate cibernetică prevede obiectivele strategice, resursele necesare pentru atingerea obiectivelor respective și măsurile de politică și de reglementare adecvate în vederea atingerii și menținerii unui nivel ridicat de securitate cibernetică.

(4) Strategia națională de securitate cibernetică este evaluată periodic și cel puțin o dată la cinci ani, pe baza indicatorilor-cheie de performanță și, dacă este necesar, este actualizată și adoptată, urmând același mecanism.

(5) În termen de trei luni de la data adoptării strategiei naționale de securitate cibernetică, DNSC transmite Comisiei Europene aceasta.

Articolul 23

(1) Strategia națională de securitate cibernetică elaborată conform art. 22 cuprinde cel puțin următoarele:

a) obiectivele și prioritățile strategiei naționale de securitate cibernetică, care acoperă în special sectoarele menționate în anexele nr. 1 și 2 ;

b) un cadru de guvernanță pentru realizarea obiectivelor și priorităților menționate la lit. a) , inclusiv politicile publice prevăzute la alin. (2) ;

c) un cadru de guvernanță care clarifică rolurile și responsabilitățile părților interesate relevante la nivel național, care sprijină cooperarea și coordonarea la nivel național între autoritățile competente, punctele unice de contact și echipele de răspuns la incidente de securitate cibernetică în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, precum și coordonarea și cooperarea dintre aceste organisme și autoritățile competente în temeiul actelor juridice sectoriale ale Uniunii Europene;

d) un mecanism care să identifice activele relevante și o evaluare a riscurilor la nivel național;

e) o identificare a măsurilor de asigurare a pregătirii pentru incidente la nivel național, a capacității de răspuns la acestea și a redresării în urma acestora, inclusiv cooperarea dintre sectorul public și cel privat;

f) o listă a diferitelor autorități și părți interesate care participă la punerea în aplicare a strategiei naționale de securitate cibernetică;

g) un cadru de politică menit să asigure o mai bună coordonare între autoritățile competente în temeiul prezentei ordonanțe de urgență și al dispozițiilor legale privind reziliența entităților critice în scopul schimbului de informații privind riscurile, amenințările cibernetice și incidentele, precum și privind riscurile, amenințările și incidentele fără caracter cibernetic și al exercitării sarcinilor de supraveghere, după caz;

h) un plan care să cuprindă inclusiv măsurile necesare pentru a spori nivelul general de sensibilizare a cetățenilor cu privire la securitatea cibernetică.

(2) În cadrul strategiei naționale de securitate cibernetică se prevăd cel puțin următoarele politici publice:

a) care abordează securitatea cibernetică a lanțului de aprovizionare pentru produsele TIC și serviciile TIC utilizate de entități pentru furnizarea serviciilor lor;

b) care privesc includerea și specificarea cerințelor legate de securitatea cibernetică pentru produsele TIC și serviciile TIC în cadrul achizițiilor publice, inclusiv în legătură cu certificarea de securitate cibernetică, criptarea și utilizarea produselor de securitate cibernetică cu sursă deschisă;

c) de gestionare a vulnerabilităților, inclusiv promovarea și facilitarea divulgării coordonate a vulnerabilităților;

d) legate de menținerea disponibilității, integrității și confidențialității generale a nucleului public al internetului deschis, inclusiv securitatea cibernetică a cablurilor de comunicații submarine, după caz;

e) de promovare a dezvoltării și integrării tehnologiilor avansate relevante care vizează implementarea unor măsuri de ultimă generație de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică;

f) de promovare și dezvoltare a educației și a formării privind securitatea cibernetică, competențele, sensibilizarea și inițiativele de cercetare și dezvoltare în materie de securitate cibernetică, precum și orientări privind bunele practici și controale în materie de igienă cibernetică, destinate cetățenilor, părților interesate și entităților;

g) de sprijinire a instituțiilor academice și de cercetare în vederea dezvoltării, consolidării și promovării implementării unor instrumente de securitate cibernetică și a unei infrastructuri de rețele securizate;

h) care să includă proceduri relevante și instrumente adecvate de schimb de informații care să sprijine schimbul voluntar de informații în materie de securitate cibernetică între entități, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene;

i) de consolidare a rezilienței cibernetice și a nivelului de referință în materie de igienă cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii, în special pentru cele excluse din domeniul de aplicare al prezentei ordonanțe de urgență, prin furnizarea de orientări și asistență ușor accesibile pentru nevoile lor specifice;

j) de promovare a unei protecții cibernetice active.

Secțiunea a 2-a — Autoritatea competentă la nivel național

Articolul 24

(1) DNSC este autoritatea competentă responsabilă cu securitatea cibernetică și cu sarcinile de supraveghere și asigurare a respectării măsurilor pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

(2) DNSC îndeplinește funcția de echipă de răspuns la incidente de securitate cibernetică națională, denumită în continuare CSIRT național, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021.

(3) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin în temeiul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, DNSC se asigură că deține personal suficient și competent și că dispune de resurse adecvate pentru a-și îndeplini în mod eficace și eficient atribuțiile.

(4) Pentru aplicarea alin. (3) , din bugetul DNSC se asigură, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de cheltuieli:

a) achiziționarea de servicii de specialitate;

b) achiziția de echipamente și software, inclusiv software dezvoltat la comandă;

c) afilierea la rețele și organizații internaționale de profil și participarea prin reprezentanți la lucrările acestora, precum și la alte evenimente de profil;

d) cursuri de formare și perfecționare, precum și certificări ale personalului propriu;

e) editarea de publicații, ghiduri de specialitate, clipuri video de conștientizare;

f) organizarea de conferințe, seminare și alte evenimente de profil;

g) efectuarea de studii statistice și activități de cercetare.

Articolul 25

(1) DNSC, în exercitarea calității de autoritate competentă responsabilă cu securitatea cibernetică și cu sarcinile de supraveghere și asigurare a respectării măsurilor pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, are următoarele atribuții:

a) elaborează și asigură punerea în aplicare a strategiei naționale de securitate cibernetică alături de celelalte autorități competente;

b) elaborează norme și cerințe în domeniul de aplicare al prezentei ordonanțe de urgență;

c) elaborează și actualizează ghiduri, recomandări și bune practici în domeniul de aplicare al prezentei ordonanțe de urgență;

d) administrează și gestionează resursele pentru punerea în aplicarea a prezentei ordonanțe de urgență;

e) participă, prin reprezentanți, la formatele de cooperare la nivel european;

f) supraveghează, verifică și controlează respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

g) primește sesizări cu privire la neîndeplinirea obligațiilor de către entitățile esențiale și importante;

h) cooperează cu autoritățile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene și oferă asistență acestora, prin schimbul de informații, transmiterea de solicitări și sesizări, efectuarea controlului ori luarea de măsuri de supraveghere și remediere a deficiențelor constatate, în cazul entităților care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență;

i) autorizează, revocă sau reînnoiește autorizarea echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică ce deservesc entitățile esențiale și importante;

j) eliberează, revocă sau reînnoiește atestatele auditorilor de securitate cibernetică care pot efectua audit în cadrul rețelelor și sistemelor informatice ce susțin servicii esențiale ori servicii importante, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

k) autorizează, revocă sau reînnoiește autorizarea furnizorilor de servicii de formare pentru securitate cibernetică pentru formarea auditorilor de securitate cibernetică și a echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică;

l) asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor de raportare a incidentelor de către entitățile esențiale și importante în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

m) încurajează utilizarea de către entitățile esențiale și importante a produselor TIC, serviciilor TIC și proceselor TIC ce corespund cerințelor de standardizare și certificare în domeniul securității cibernetice adoptate în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) 2019/881 și a serviciilor de încredere calificate, cu respectarea standardelor și a specificațiilor tehnice europene și internaționale relevante pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice;

n) reglementează și gestionează procesul de divulgare coordonată a vulnerabilităților.

(2) DNSC este responsabil de gestionarea procesului de identificare a entităților esențiale și a entităților importante și păstrează un registru al acestora conform art. 18 .

(3) DNSC este responsabil de gestionarea procesului de identificare a furnizorilor de servicii DNS, registrelor de nume TLD, furnizorilor de servicii de cloud computing, furnizorilor de servicii de centre de date, furnizorilor de rețele de furnizare de conținut, furnizorilor de servicii gestionate, furnizorilor de servicii de securitate gestionate, precum și furnizorilor de piețe online, de motoare de căutare online și de platforme de servicii de socializare în rețea și transmite către ENISA datele privind identificarea acestora până la data de 17 ianuarie 2025.

(4) DNSC identifică serviciile, sistemele și produsele TIC care pot face obiectul evaluării de risc naționale din perspectiva lanțului de aprovizionare pe care o elaborează și o transmite către ENISA, rezultatele evaluării fiind transmise către entitățile esențiale și entitățile importante și către autoritățile competente sectorial.

(5) DNSC păstrează evidența datelor prevăzute la alin. (3) , le actualizează periodic și transmite modificările către ENISA.

(6) DNSC realizează, ori de câte ori este nevoie și cel puțin o dată pe an, o evaluare a securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil, evaluarea fiind transmisă și autorităților competente sectorial.

Articolul 26

(1) DNSC, în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control, în cazul neîndeplinirii de către entitățile esențiale și entitățile importante a obligațiilor ce le revin conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, verifică respectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și realizează controale, emite dispoziții cu caracter obligatoriu pentru entitățile esențiale și entitățile importante în vederea conformării și remedierii deficiențelor constatate și stabilește termene pentru aceasta, instituie măsuri de supraveghere pentru entitățile esențiale și pentru entitățile importante și aplică sancțiuni.

(2) DNSC asigură evaluarea procesului de pregătire și specializare a auditorilor în vederea atestării ca auditori de securitate cibernetică, a membrilor echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică, a responsabililor de securitate cibernetică și a furnizorilor de servicii de formare pentru securitate cibernetică.

Articolul 27

(1) DNSC cooperează cu instituțiile din COSC și poate solicita efectuarea de verificări ale riscurilor de securitate, inclusiv din perspectiva securității naționale, cu privire la solicitantul de atestat de auditor, membrii echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică și furnizorilor de servicii specifice echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică.

(2) În urma aplicării alin. (1) , DNSC evaluează riscurile de securitate și în funcție de situație dispune continuarea sau întreruperea procedurii de evaluare și atestare.

Secțiunea a 3-a — Cadrul național de gestionare a crizelor cibernetice

Articolul 28

(1) DNSC este autoritatea națională de gestionare a crizelor cibernetice și este responsabilă la nivel național cu gestionarea incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare și crize de securitate cibernetică, calitate pe care o îndeplinește prin Centrul Național de Gestionare a Crizelor de Securitate Cibernetică, denumit în continuare CNGCSC, conform dispozițiilor art. 5 lit. o) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2021 .

(2) În îndeplinirea calității prevăzute la alin. (1) , DNSC are următoarele atribuții:

a) identifică capacitățile, mijloacele și procedurile care pot fi utilizate în caz de criză, în funcție de care elaborează, actualizează și coordonează aplicarea Planului de management al crizelor de securitate cibernetică la nivel național pe timp de pace, adoptat prin ordin al directorului DNSC;

b) adoptă măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru instituirea nivelului critic de alertă cibernetică și pentru gestionarea acestuia, conform prevederilor Legii nr. 58/2023 ;

c) asigură și coordonează schimbul de informații referitoare la crizele de securitate cibernetică cu toate părțile interesate relevante din sectorul public și privat;

d) participă, prin intermediul CNGCSC, la gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare și a crizelor de securitate cibernetică la nivelul Uniunii Europene și acordă sprijin autorităților statelor membre;

e) organizează și participă, prin intermediul CNGCSC, la exerciții, activități de formare și alte măsuri naționale de pregătire în domeniul crizelor de securitate cibernetică.

Articolul 29

(1) Gestionarea la nivel național a incidentelor și a crizelor de securitate cibernetică se realizează în conformitate cu Planul de management al crizelor de securitate cibernetică la nivel național pe timp de pace.

(2) Planul de management al crizelor de securitate cibernetică la nivel național pe timp de pace are ca scop gestionarea incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare și al crizelor cibernetice și prevede cel puțin:

a) obiectivele măsurilor și ale activităților de pregătire;

b) sarcinile și responsabilitățile autorităților de gestionare a crizelor cibernetice;

c) procedurile de gestionare a crizelor cibernetice, inclusiv integrarea acestora în cadrul național general de gestionare a crizelor și canalele de schimb de informații;

d) măsurile de pregătire, inclusiv exerciții și activități de formare;

e) părțile interesate relevante din sectorul public și privat și infrastructura implicată;

f) procedurile naționale și acordurile dintre autoritățile și organismele naționale relevante menite să asigure participarea efectivă a României la gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare și a crizelor la nivelul Uniunii Europene și sprijinul acordat de aceasta.

(3) În termen de trei luni de la adoptarea sau modificarea planului prevăzut la alin. (1) , DNSC transmite Comisiei Europene și Rețelei europene a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice, denumită în continuare EU-CyCLONe, informații relevante în legătură cu acesta, cu excepția informațiilor care pot aduce atingere securității naționale.

(4) În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, punctul unic de contact național notifică Comisiei Europene și EU-CyCLONe calitatea DNSC de autoritate națională de gestionare a crizelor cibernetice, precum și orice modificări ulterioare ale acestei calități.

Secțiunea a 4-a — Echipele de răspuns la incidente de securitate cibernetică

Articolul 30

(1) Entitățile esențiale, entitățile importante și autoritățile competente sectorial pot constitui echipe de răspuns la incidente de securitate cibernetică, denumite în continuare CSIRT, proprii sau sectoriale ori pot achiziționa servicii de specialitate de la furnizori de servicii specifice CSIRT, autorizați de către DNSC.

(2) CSIRT-urile prevăzute la alin. (1) sunt autorizate de către DNSC în urma evaluării îndeplinirii condițiilor specifice de autorizare a acestui tip de serviciu, conform alin. (3) și art. 31-33 .

(3) În vederea obținerii autorizării, CSIRT-urile prevăzute la alin. (1) trebuie să probeze deținerea unei infrastructuri de comunicare și de informații adecvate, sigure și reziliente care să permită schimbul de informații cu entitățile pe care acestea le deservesc și cu alte părți interesate relevante, precum și existența resurselor adecvate pentru îndeplinirea efectivă a sarcinilor ce le revin.

(4) CSIRT-urile prevăzute la alin. (1) cooperează și fac schimb de informații relevante cu comunitățile sectoriale sau transsectoriale formate din entități esențiale și entități importante, cât și cu CSIRT-uri din state terțe, inclusiv pentru a le oferi asistență în materie de securitate cibernetică.

(5) CSIRT-urile prevăzute la alin. (1) participă la grupuri de cooperare naționale și internaționale, evaluări inter pares, la Rețeaua CSIRT sau la alte formate asemănătoare la solicitarea CSIRT național.

(6) CSIRT-urile prevăzute la alin. (1) cooperează atât între ele, cât și cu CSIRT național.

(7) DNSC poate delega una sau mai multe persoane atât din personalul propriu de control, cât și de specialitate să își exercite temporar atribuțiile în cadrul unui CSIRT prevăzut la alin. (1) .

Articolul 31

(1) CSIRT-urile proprii, sectoriale sau furnizorii de servicii specifice CSIRT care deservesc entitățile esențiale sau entitățile importante au următoarele obligații:

a) să fie autorizate de către DNSC;

b) să asigure compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor, procedurilor și metodelor utilizate cu cele ale CSIRT național;

c) să furnizeze cel puțin pachetul minim de servicii de tip CSIRT necesar asigurării la nivel național a unei protecții unitare a entităților esențiale și a entităților importante, în condițiile alin. (2) ;

d) să utilizeze în cadrul echipelor un număr corespunzător de persoane calificate;

e) să se interconecteze la serviciul de alertă, monitorizare și cooperare al DNSC și să asigure un răspuns prompt la alertele și solicitările transmise de CSIRT național;

f) să dispună de personal adecvat pentru a asigura disponibilitatea permanentă a serviciilor lor;

g) să aloce anual bugetul necesar în vederea menținerii unui nivel ridicat al capabilităților atât din punctul de vedere al resurselor umane, cât și tehnice.

(2) Normele tehnice privind compatibilitatea și interoperabilitatea prevăzute la alin. (1) lit. b) , pachetul minim de servicii de tip CSIRT prevăzut la alin. (1) lit. c) și criteriile de stabilire a numărului de persoane calificate prevăzute la alin. (1) lit. d) se aprobă prin ordin al directorului DNSC.

(3) DNSC elaborează tematicile pentru specializarea personalului din cadrul CSIRT-urilor în vederea autorizării conform art. 30 alin. (2) , prin decizie a directorului DNSC.

Articolul 32

(1) CSIRT-urile trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) să asigure o disponibilitate ridicată a canalelor de comunicare proprii, evitând punctele unice de defecțiune, dispunând de mai multe mijloace pentru a fi conectate și pentru a contacta alte entități în orice moment;

b) să specifice canalele de comunicare prevăzute la lit. a) și să le aducă la cunoștință bazei de utilizatori și parteneri de cooperare;

c) să mențină sediile și sistemele informatice de suport în amplasamente securizate;

d) să dispună de un sistem adecvat de gestionare și rutare a cererilor;

e) să asigure confidențialitatea și credibilitatea operațiunilor lor;

f) să dispună de personal adecvat pentru a asigura disponibilitatea permanentă a serviciilor lor;

g) să fie echipate cu sisteme redundante și spațiu de lucru de rezervă pentru a asigura continuitatea serviciilor lor, chiar și după un incident;

h) să protejeze datele confidențiale și sensibile ale beneficiarilor serviciilor lor de accesul neautorizat, sustragerea, alterarea sau distrugerea lor, prin măsuri tehnice și procedurale suficiente, adecvate și proporționale.

(2) CSIRT-urile pot acorda prioritate unor cereri de sprijin în temeiul unei abordări bazate pe riscuri.

(3) CSIRT-urile stabilesc relații de cooperare cu părțile interesate relevante în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestora.

(4) Pentru a facilita cooperarea prevăzută la alin. (3) , CSIRT-urile promovează adoptarea și utilizarea unor practici, sisteme de clasificare și taxonomii comune sau standardizate în legătură cu:

a) procedurile de gestionare a incidentelor;

b) gestionarea crizelor;

c) divulgarea coordonată a vulnerabilităților, în temeiul art. 36 .

(5) Pachetul minim de servicii de tip CSIRT trebuie să acopere cel puțin funcțiile și controalele sau elementele aferente funcțiilor, de prioritate medie și înaltă, așa cum sunt definite de standardele și cadrele sau platformele recunoscute la nivel internațional în domeniul răspunsului la incidente și al managementului riscului de securitate cibernetică, ce vor fi precizate și actualizate periodic prin ordin al directorului DNSC.

Articolul 33

(1) CSIRT-urile au următoarele responsabilități:

a) monitorizarea și analiza amenințărilor cibernetice, a vulnerabilităților și a incidentelor la nivel național și, la cerere, acordarea de asistență entităților esențiale și entităților importante implicate cu privire la monitorizarea în timp real sau în timp aproape real a rețelei lor și a sistemelor lor informatice în conformitate cu necesitățile acestora;

b) asigurarea unor mecanisme de avertizare timpurii, alerte, anunțuri și diseminare de informații către entitățile esențiale și entitățile importante, precum și către autoritățile competente și alte părți interesate relevante cu privire la amenințări cibernetice, vulnerabilități și incidente în timp aproape real;

c) răspunsul la incidente și acordarea de asistență entităților esențiale și entităților importante implicate, după caz;

d) colectarea și analiza datelor și furnizarea de analize dinamice de risc și de incident și conștientizarea situației în materie de securitate cibernetică;

e) furnizarea, la cererea unei entități esențiale sau a unei entități importante, a unei scanări de securitate a rețelelor și sistemelor informatice ale entității implicate pentru a detecta vulnerabilitățile cu un impact potențial semnificativ;

f) participarea la implementarea unor instrumente securizate de schimb de informații, în conformitate cu art. 20 .

(2) Scanările prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt neintruzive și se efectuează pentru a detecta rețelele și sistemele informatice vulnerabile sau configurate în mod nesigur și nu aduc niciun efect negativ funcționalității serviciilor entităților în cauză.

Articolul 34

(1) CSIRT-urile care deservesc entități esențiale sau entități importante se autorizează de către DNSC.

(2) În acest sens, DNSC are următoarele atribuții generale:

a) elaborează și adoptă, prin ordin al directorului DNSC, regulamentul privind autorizarea și verificarea CSIRT-urilor care deservesc entitățile esențiale și entitățile importante și stabilește condițiile de valabilitate pentru autorizațiile acordate, precum și tematicile pentru formarea personalului CSIRT-urilor;

b) acordă, prelungește, suspendă sau retrage, prin decizie a directorului DNSC, autorizarea pentru CSIRT-uri;

c) acordă, prelungește, suspendă sau retrage, prin decizie a directorului DNSC, autorizarea furnizorilor de servicii de formare pentru activitățile specifice CSIRT;

d) verifică, în urma sesizărilor sau din oficiu, îndeplinirea de către CSIRT-urile autorizate a obligațiilor ce le revin.

(3) Autorizările prevăzute la alin. (2) lit. b) au o valabilitate de trei ani.

Articolul 35

(1) DNSC, în calitate de CSIRT național, poate asigura sprijin pentru gestionarea incidentelor:

a) entităților esențiale și entităților importante, la solicitarea acestora;

b) echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică.

(2) CSIRT național îndeplinește cerințele prevăzute la art. 30 alin. (3) și art. 32 alin. (1) .

(3) CSIRT național poate stabili relații de cooperare cu CSIRT-uri din țări terțe, inclusiv pentru a le oferi asistență reciprocă în materie de securitate cibernetică. În cadrul acestor relații de cooperare, se facilitează un schimb de informații eficace, eficient și securizat cu respectivele CSIRT-uri, utilizând protocoalele relevante de schimb de informații.

(4) CSIRT național poate face schimb de informații relevante cu CSIRT-urile din țări terțe, inclusiv de date cu caracter personal în conformitate cu legislația privind protecția datelor.

Articolul 36

(1) DNSC, în calitate de CSIRT național, este responsabil de gestionarea procesului de divulgare coordonată a vulnerabilităților și este desemnat drept coordonator care acționează ca intermediar de încredere, facilitând, atunci când este necesar, interacțiunea dintre persoana fizică sau juridică care raportează o vulnerabilitate și producătorul sau furnizorul de produse TIC sau servicii TIC potențial vulnerabile, la cererea oricărei părți.

(1¹) În îndeplinirea prevederilor alin. (1) , DNSC se consultă cu un comitet consultativ, fără personalitate juridică, format din autoritățile prevăzute la art. 11 , 12 , 14 - 17 din Legea nr. 58/2023 , care funcționează în baza unui statut elaborat de către DNSC și avizat de autoritățile membre.

(2) În îndeplinirea prevederilor alin. (1) , DNSC:

a) asigură primirea, stocarea și evaluarea raportărilor referitoare la orice vulnerabilitate a unui produs sau serviciu TIC, înaintate în condițiile alin. (3) ;

b) asigură posibilitatea anonimatului persoanei care raportează o vulnerabilitate;

c) identifică și contactează entitățile care produc, dețin sau administrează produse sau servicii TIC care fac obiectul raportării conform alin. (3) , cărora le comunică vulnerabilitățile raportate;

d) facilitează, în măsura în care este necesar, atunci când acționează drept intermediar de încredere, interacțiunea dintre persoana care raportează o vulnerabilitate și producătorul, deținătorul, administratorul sau furnizorul de produse sau servicii TIC potențial vulnerabile, la cererea uneia dintre părți și cu acordul celeilalte părți;

e) dispune măsuri adecvate, conform atribuțiilor sale legale, în legătură cu gestionarea vulnerabilităților raportate de către entitățile care produc, dețin, administrează sau furnizează produse sau servicii TIC care fac obiectul raportării conform alin. (3) ;

f) efectuează, după caz, verificări asupra vulnerabilităților în sistemele informatice, cu sprijinul producătorilor, deținătorilor, administratorilor sau furnizorilor de produse sau servicii TIC potențial vulnerabile;

g) negociază cu entitățile afectate calendarele de divulgare și gestionare a vulnerabilităților care afectează mai multe entități;

h) atunci când o vulnerabilitate raportată ar putea avea un impact semnificativ transfrontalier, cooperează, după caz, cu CSIRT-urile desemnate din cadrul Rețelei CSIRT;

i) emite proceduri, norme tehnice și ghiduri conținând cerințe minime și recomandări pentru raportarea vulnerabilităților și conduita raportorilor, gestionarea acestora de către entități și îndeplinirea de către acestea a obligațiilor conexe, programele private de divulgare a vulnerabilităților și relațiile dintre entități și raportori;

j) poate asista persoanele care raportează o vulnerabilitate.

(3) Orice persoană fizică sau juridică poate raporta către DNSC vulnerabilități ale unor produse sau servicii TIC, cu respectarea prevederilor legale.

(4) Producătorii și furnizorii de produse sau servicii TIC, care sunt entități esențiale sau importante, au obligațiile de a transmite către DNSC toate informațiile cu privire la vulnerabilitățile pe care le identifică, precum și cu privire la vulnerabilitățile care le sunt semnalate de către terți și care le afectează propriile produse sau servicii și de a remedia respectivele vulnerabilități într-un termen stabilit de comun acord cu DNSC.

(5) Persoana fizică sau juridică care raportează conform alin. (3) respectă cel puțin următoarele:

a) activitatea de cercetare pentru descoperirea de vulnerabilității raportate se efectuează cu bună-credință, exclusiv cu scopul de a contribui la îmbunătățirea securității cibernetice și cu respectarea prevederilor legale;

b) activitatea de cercetare se desfășoară fără accesarea sau copierea neautorizată a conținutului fișierelor din sistemele informatice care fac obiectul activității de cercetare;

c) în cadrul activității de cercetare nu sunt șterse sau modificate date din sistemele informatice care fac obiectul activității de cercetare;

d) activitatea de cercetare se desfășoară fără încălcarea sau ocolirea unor bariere tehnice precum parole sau detalii de identificare, prin tehnici precum atacuri brute-force, prin phishing sau alte procedee de inginerie socială;

e) nu se cauzează nicio întrerupere sau deteriorare a produselor sau serviciilor TIC ale terților;

f) activitatea de cercetare nu se desfășoară pentru a derula atacuri, nu produce prejudicii și nu utilizează produse de tip malware sau tehnici de natură să afecteze disponibilitatea serviciilor TIC;

g) nu a dezvăluit public informații cu privire la vulnerabilitatea identificată, anterior sau ulterior momentului raportării, fără acordul DNSC.

(6) Raportarea de la alin. (3) se realizează în termen de cel mult 48 de ore de la identificarea vulnerabilității.

(7) Entitățile care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență au obligația de a institui la nivelul acestora procese de management al vulnerabilităților TIC aferente produselor și serviciilor pe care le oferă și care includ cel puțin următoarele măsuri:

a) asigură primirea raportărilor de vulnerabilități, analiza acestora în vederea confirmării sau infirmării validității celor semnalate, precum și pentru remedierea vulnerabilităților confirmate, inclusiv soluții temporare până la remediere pentru persoanele afectate;

b) cooperarea cu DNSC în procesele de management al vulnerabilităților și de divulgare coordonată a vulnerabilităților;

c) stabilirea și publicarea în cadrul detaliilor de contact tehnic în documente și pe pagina de internet a modalităților de contact și de comunicare privind vulnerabilitățile, precum și a termenilor și condițiilor pentru raportarea de vulnerabilități;

d) asigurarea comunicării și cooperării cu raportorii și cu DNSC în procesul divulgare coordonată a vulnerabilităților, precum și, după caz, cu utilizatorii produselor sau serviciilor potențial vulnerabile.

(8) DNSC notifică Comisiei Europene, fără întârzieri nejustificate, atât calitatea pe care o îndeplinește conform dispozițiilor alin. (1) , cât și sarcinile ce îi revin în exercitarea acestei calități, precum și orice modificări ulterioare ale calității sale ori ale sarcinilor îndeplinite.