Articolul 35

1. La articolul 2 alineatul (1), literele y) , z) și aa) se modifică și vor avea următorul cuprins:y) «materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele lignocelulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii de furaje pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri; z) «valoarea efectivă» înseamnă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 sau în partea B din anexa nr. 11; aa) «valoare tipică» înseamnă o estimare a emisiilor și a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o anumită filieră de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, care este reprezentativă pentru consumul Uniunii Europene;

2. Mențiunea privind transpunerea directivelor Uniunii Europene din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie se modifică după cum urmează:– prevederile art. 2 pct. 39 și pct. 41-47 și anexele VIII și IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018

3. Anexa nr. 6 se modifică și va avea următorul cuprins:Anexa nr. 6 *) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil. NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ A. VALORI TIPICE Șl IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI Filieră de producție a biocombustibililor Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 67% 59% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 77% 73% etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 73% 68% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 79% 76% etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 58% 47% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept 71 % 64% combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 48% 40% etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 55% 48% etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 40% 28% etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 69% 68% etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 47% 38% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 53% 46% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 37% 24% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 67% 67% etanol din trestie de zahăr 70% 70% partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 52% 47% biomotorină din floarea soarelui 57% 52% biomotorină din semințe de soia 55% 50% biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 32% 19% biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 51 % 45% biomotorină din ulei de gătit uzat 88% 84% biomotorină din grăsime animală topită ( 84% 78% ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 51 % 47% ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 58% 54% ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 55% 51 % ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 34% 22% ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 53% 49% ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 87% 83% ulei din grăsime animală topită, hidrotratat ( 83% 77% ulei vegetal pur din semințe de rapiță 59% 57% ulei vegetal pur din floarea soarelui 65% 64% ulei vegetal pur din semințe de soia 63% 61 % ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 40% 30% ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 59% 57% ulei pur din ulei de gătit uzat 98% 98% ( Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. ( Se aplică mimai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (¹), în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. B. ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ȘI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016, DACĂ ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI Filieră de producție a biocombustibililor Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită etanol din paie de grâu 85% 83% motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 85% 85% motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 82% 82% benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 85% 85% benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 82% 82% dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 86% 86% dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 83% 83% metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 86% 86% metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 83% 83% motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului C. METODOLOGIE Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare: (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocombustibili se calculează prin formula următoare: E = e(ec) + el + ep +e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) -e(ccr), unde E = emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului; e(ec) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; el = emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; ep = emisii provenite din prelucrare; e(td) = emisii provenite din transport și distribuție; e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat; e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare; (b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocombustibili (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează: pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică: EC(h) = E/eta(h) pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică: EC(el) = E/eta(el) unde EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic. pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat a! împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1). C(h) = randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). Randamentul ciclului Carnot, C(h) pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează: C(h) = (T(h) - T(0))/T(h) unde T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ci, poate fi definit după cum urmează: C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; (b) „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire; (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili și biolichide se exprimă după cum urmează: (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ. (b) (emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ. În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum este prevăzut la pct. 1 lit. (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (²). În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (³): unde Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează: Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare: (a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor: REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t) unde EB = emisiile totale provenite de la biocombustibil; și EF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport (b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide: REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el), unde ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează: CO2 : 1 N2O : 298 CH4 : 25 Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, e(ec), includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (⁴). Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare: e(l) = (CSR - CSA) x 3,664 x 1/20 x 1/P -e(B) (⁵) unde e(l) = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocombustibili sau de biolichide (megajouli)]. „Terenuri cultivate” (⁶) și „terenuri cu cultură perenă” (⁷) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă; CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe 0 perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocombustibili sau biolichide per unitate de suprafață per an); și e(B) = bonus de biolichid sau de biocombustibil de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune: (a) nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și (b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b). „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (¹³), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor 1PCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră — volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de ta această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant. Emisiile provenite din transport și distribuție, e(td), includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct. Emisiile combustibilului utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru biocombustibili și biolichide. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul e(u) pentru biolichide. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, cu modificările și completările ulterioare. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h) calculat după cum urmează: C(h) = (T(h) - T(0))/T(h) unde T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C) Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h), poate fi definit după cum urmează: C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită Ia intrarea anuală de energie. În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; (b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16. Pentru calculul prevăzut la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + el + e(sca) + acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocombustibUilor și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ. Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 16 este rafinăria. În cazul biocombustibililor, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94g CO2eq/MJ. În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g COieq/MJ. În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h c) este 80 g CO2eq/MJ. D. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr 9,6 9,6 etanol din porumb 25,5 25,5 etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb 27,0 27,0 etanol din trestie de zahăr 17,1 17,1 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 32,0 32,0 biomotorină din floarea soarelui 26,1 26,1 biomotorină din semințe de soia 21,2 21,2 biomotorină din ulei de palmier 26,2 26,2 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită ( 0 0 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 33,4 33,4 ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 26,9 26,9 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 22,1 22,1 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat 27,4 27,4 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat ( 0 0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 33,4 33,4 ulei vegetal pur din floarea soarelui 27,2 27,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 22,2 22,2 ulei vegetal pur din ulei de palmier 27,1 27,1 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” - numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „e(ec) ”) Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr 4,9 4,9 etanol din porumb 13,7 13,7 etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb 14,1 14,1 etanol din trestie de zahăr 2,1 2,1 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 17,6 17,6 biomotorină din floarea soarelui 12,2 12,2 biomotorină din semințe de soia 13,4 13,4 biomotorină din ulei de palmier 16,5 16,5 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită ( 0 0 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 18,0 18,0 ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 12,5 12,5 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 13,7 13,7 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat 16,9 16,9 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat ( 0 0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 17,6 17,6 ulei vegetal pur din floarea soarelui 12,2 12,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 13,4 13,4 ulei vegetal pur din ulei de palmier 16,5 16,5 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră — valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 18,8 26,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 9,7 13,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 13,2 18,5 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 7,6 10,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 27,4 38,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 15,7 22,0 etanol din ponimb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 20,8 29,1 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 14,8 20,8 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 28,6 40,1 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 1,8 2,6 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 21,0 29,3 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 15,1 21,1 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 30,3 42,5 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 1,5 2,2 etanol din trestie de zahăr 1,3 1,8 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 11,7 16,3 biomotorină din floarea soarelui 11,8 16,5 biomotorină din semințe de soia 12,1 16,9 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 30,4 42,6 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 13,2 18,5 biomotorină din ulei de gătit uzat 9,3 13,0 biomotorină din grăsime animală topită (*2) 13,6 19,1 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 10,7 15,0 ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 10,5 14,7 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 10,9 15,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 27,8 38,9 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 9,7 13,6 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 10,2 14,3 idei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2) 14,5 20,3 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 3,7 5,2 ulei vegetal pur din floarea soarelui 3,8 5,4 ulei vegetal pur din semințe de soia 4,2 5,9 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 22,6 31,7 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 4,7 6,5 ulei pur din ulei de gătit uzat 0,6 0,8 Valori implicite detaliate doar pentru extracția de ulei (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile de prelucrare în tabelul „ep”) Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) biomotorină din semințe de rapiță 3,0 4,2 biomotorină din floarea soarelui 2,9 4,0 biomotorină din semințe de soia 3,2 4,4 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 20,9 29,2 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 3,7 5,1 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită ( 4,3 6,1 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 3,1 4,4 ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 3,0 4,1 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 3,3 4,6 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 21,9 30,7 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 3,8 5,4 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat ( 4,3 6,0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 3,1 4,4 ulei vegetal pur din floarea soarelui 3,0 4,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 3,4 4,7 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 21,8 30,5 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 3,8 5,3 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C dinprezenta anexă Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,2 2,2 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din trestie de zahăr 9,7 9,7 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 1,8 1,8 biomotorină din floarea soarelui 2,1 2,1 biomotorină din semințe de soia 8,9 8,9 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 6,9 6,9 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 6,9 6,9 biomotorină din ulei de gătit uzat 1,9 1,9 biomotorină din grăsime animală topită (*4) 1,7 1,7 ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat 1,7 1,7 ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat 2,0 2,0 ulei vegeta! din semințe de soia, hidrotratat 9,2 9,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 7,0 7,0 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 7,0 7,0 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 1,7 1,7 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*4) 1,5 1,5 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 1,4 1,4 ulei vegeta! pur din floarea soarelui 1,7 1,7 ulei vegetal pur din semințe de soia 8,8 8,8 ulei vegeta! pur din ulei de palmier (bazin de efiuenți deschis) 6,7 6,7 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 6,7 6,7 ulei pur din ulei de gătit uzat 1,4 1,4 Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)", conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul recoltei sau al uleiului. Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1.6 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din trestie de zahăr 6,0 6,0 partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile de etanol Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile de etanol Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 1,3 1,3 biomotorină din floarea soarelui 1,3 1,3 biomotorină din semințe de soia 1,3 1,3 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 1,3 1,3 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 1,3 1,3 biomotorină din ulei de gătit uzat 1,3 1,3 biomotorină din grăsime animală topită (*6) 1,3 1,3 ulei vegeta! din semințe de răpită, hidrotratat 1,2 1,2 ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat 1,2 1,2 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 1,2 1,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 1,2 1,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 1,2 1,2 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 1,2 1,2 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*6) 1,2 1,2 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 0,8 0,8 ulei vegetal pur din floarea soarelui 0,8 0,8 ulei vegetal pur din semințe de soia 0,8 0,8 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 0,8 0,8 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 0,8 0,8 ulei pur din ulei de gătit uzat 0,8 0,8 Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii tipice de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 30,7 38,2 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 21,6 25,5 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 25,1 30,4 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 19,5 22,5 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 39,3 50,2 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 27,6 33,9 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 48,5 56,8 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 42,5 48,5 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 56,3 67,8 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 29,5 30,3 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 50,2 58,5 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 44,3 50,3 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 59,5 71,7 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 30,7 31,4 etanol din trestie de zahăr 28,1 28,6 partea de ETBE din surse regenerabile Egală cu cea din Jiliera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile Egală cu cea din fdiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 45,5 50,1 biomotorină din floarea soarelui 40,0 44,7 biomotorină din semințe de soia 42,2 47,0 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 63,5 75,7 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 46,3 51,6 biomotorină din ulei de gătit uzat 11,2 14,9 biomotorină din grăsime animală topită (*8) 15,3 20,8 ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat 45,8 50,1 ulei vegetal din floarea soarelui, h idrotratat 39,4 43,6 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 42,2 46,5 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 62,2 73,3 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 44,1 48,0 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 11,9 16,0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*8) 16,0 21,8 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 38,5 40,0 ulei vegetal pur din floarea soarelui 32,7 34,3 ulei vegetal pur din semințe de soia 35,2 36,9 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 56,3 65,4 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 38,4 57,2 ulei pur din ulei de gătit uzat 2,0 2,2 E. ESTIMĂRI ALE VALORILOR IMPLICITE DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE, INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016 Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol (inclusiv stocarea deșeurilor lemnoase sau a deșeurilor lemnoase din păduri cultivate) Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 1,8 1,8 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 3,3 3,3 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 8,2 8,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 8,2 8,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 12,4 12,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 3,1 3,1 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 7,6 7,6 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 3,1 3,1 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 7,6 7,6 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,5 2,5 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,5 2,5 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,5 2,5 metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,5 2,5 partea de MTBE din surse regenerabile Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol (incluse în valorile implicite detaliate pentru emisiile provenite din cultivare din tabelul „e(ec)”) Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 0 0 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0 0 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 4,4 4,4 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0 0 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 4,4 4,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0 0 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 4,1 4,1 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0 0 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 4,1 4,1 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 partea de MTBE din surse regenerabile Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 4,8 6,8 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0,1 0,1 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 0,1 0,1 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0,1 0,1 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 0,1 0,1 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0 0 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 0 0 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 0 0 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 0 0 motorină Fischer-Tropsch din gazijicarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 0 0 partea de MTBE din surse regenerabile Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C din prezenta anexă Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 7,1 7,1 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 10,3 10,3 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 8,4 8,4 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 10,3 10,3 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 8,4 8,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 10,4 10,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 8,6 8,6 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 10,4 10,4 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 8,6 8,6 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 7,7 7,7 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 7,9 7,9 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 7,7 7,7 metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 7,9 7,9 partea de MTBE din surse regenerabile Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)”, conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul materiilor prime. Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 1,6 1,6 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 1,2 1,2 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 1,2 1,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 1,2 1,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 1,2 1,2 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 2,0 2,0 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 2,0 2,0 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 2,0 2,0 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 2,0 2,0 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,0 2,0 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,0 2,0 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,0 2,0 metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 2,0 2,0 partea de MTBE din surse regenerabile Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 13,7 15,7 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 13,7 13,7 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 16,7 16,7 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 13,7 13,7 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 16,7 16,7 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 13,5 13,5 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 16,2 16,2 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 13,5 13,5 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 16,2 16,2 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 10,2 10,2 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 10,4 10,4 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 10,2 10,2 metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 10,4 10,4 partea de MTBE din surse regenerabile Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului (¹) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300. ¡4.11.2009. p. 1). (²) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcităj prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. (³) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eet descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare. (⁴) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. In acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. (⁵) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664. (⁶) „Terenuri cultivate ” astfel cum sunt definite de IPCC. (⁷) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei. (⁸) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19). (⁹) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JOI. 156. 19.6.2018. p. 1). (¹⁰) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140. 5.6.2009. p. 114). ( Se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. ( Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. (*1) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*2) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animată clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. ( Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria I și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. (*3) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*4) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. (*5) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*6) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. (*7) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*8) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

4. Anexa nr. 9 se modifică și va avea următorul cuprins:Anexa nr. 9 PARTEA A Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor, generate de materiile prime pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă (g CO_2eq/MJ) (¹) Grup de materii prime Media (²) Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (³) Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon 12 8-16 Culturi de plante zaharoase 13 4-17 Culturi de plante oleaginoase 55 33-66 (¹) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, evoluțiile producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita „analiză Monte Carlo“. (²) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. (³) Intervalul prevăzut aici reflectă 90% dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5% din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 g CO_2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 g CO_2eq/MJ). PARTEA B Biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă pentru care emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produse din următoarele categorii de materii prime sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor egale cu zero: materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă; materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a destinației terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (⁴). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a destinației terenurilor (e_l) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa 6 partea C pct. 7. (⁴) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.

5. Anexa nr. 10 se modifică și va avea următorul cuprins:Anexa nr. 10 PARTEA A Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați, a căror contribuție la realizarea ponderilor minime prevăzute la articolul 23 alineatul (1) poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic: a) alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare; b) fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , cu modificările și completările ulterioare; c) biodeșeuri, astfel cum sunt definite la pct. 3 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , cu modificările și completările ulterioare, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate, astfel cum este definită la pct. 7 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , cu modificările și completările ulterioare; d) fracțiunea de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și din industria agroalimentară, precum și din industria pescuitului și acvaculturii și excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă; e) paie; f) gunoi de grajd și nămol de epurare; g) efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale; h) smoală de ulei de tal; i) glicerină brută; j) deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (bagasă); k) tescovină de struguri și drojdie de vin; l) coji de fructe cu coajă lemnoasă; m) pleavă; n) știuleți curățați de boabe de porumb; o) fracțiunea de biomasă din deșeurile și reziduurile din silvicultură și din industriile forestiere, și anume scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal; p) alte materiale celulozice de origine nealimentară, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018 ; q) alte materiale ligno-celulozice, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (x) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018 , cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir. PARTEA B Materii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi a căror contribuție la realizarea ponderii minime stabilite la articolul 23 alineatul (1) este limitată și poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic: a) ulei de gătit uzat; b) grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009^(1). ^(1) Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

6. După anexa nr. 10 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, cu următorul cuprins:Anexa nr. 11 *) Anexa nr. 11 este reprodusă în facsimil. REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Șl OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILI A. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR AȘCHII DE LEMN Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energie electrică Așchii de lemn din reziduuri forestiere 1-500 km 93% 89% 91 % 87% 500-2 500 km 89% 84% 87% 81 % 2500-10000 km 82% 73% 78% 67% Peste 10 000 km 67% 51 % 60% 41 % Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) 2 500-10 000 km 11% 65% 73% 60% Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) 1-500 km 89% 83% 87% 81 % 500-2 500 km 85 % 78% 84% 76% 2 500-10000 km 78% 67% 74% 62% Peste 10 000 km 63% 45% 57% 35% Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fără fertilizare) 1-500 km 91 % 87% 90% 85% 500-2 500 km 88% 82% 86% 79% 2500-10000 km 80% 70% 77% 65% Peste 10 000 km 65% 48% 59% 39% Așchii de lemn din lemn comercializabil 1-500 km 93% 89% 92% 88% 500-2 500 km 90% 85% 88% 82% 2 500-10 000 km 82% 73% 79% 68% Peste 10 000 km 67% 51 % 61 % 42% Așchii de lemn din reziduuri industriale 1-500 km 94% 92% 93% 90% 500-2 500 km 91 % 87% 90% 85% 2500-10000 km 83% 75% 80% 71 % Peste 10 000 km 69% 54% 63 % 44% PELETE DE LEMN (*1) Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energie electrică Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere Cazul 1 1-500 km 58% 37% 49% 24% 500-2 500 km 58% 37% 49% 25% 2 500-10 000 km 55% 34% 47% 21 % Peste 10 000 km 50% 26% 40% 11 % Cazul 2a 1-500 km 77% 66% 72% 59% 500-2 500 km 77% 66% 72% 59% 2 500-10 000 km 75% 62% 70% 55% Peste 10 000 km 69% 54% 63% 45% Cazul 3a 1-500 km 92% 88% 90% 85% 500-2 500 km 92% 88% 90% 86% 2 500-10 000 km 90% 85% 88% 81 % Peste 10 000 km 84% 76% 81 % 72% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) Cazul 1 2 500-10 000 km 52% 28% 43% 15% Cazul 2a 2 500-10 000 km 70% 56% 66% 49% Cazul 3a 2 500-10 000 km 85% 78% 83% 75% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) Cazul 1 1-500 km 54% 32% 46% 20% 500-10 000 km 52% 29% 44% 16% Peste 10 000 km 47% 21 % 37% 7% Cazul 2a 1-500 km 73% 60% 69% 54% 500-10 000 km 71 % 57% 67% 50% Peste 10 000 km 66% 49% 60% 41 % Cazul 3a 1-500 km 88% 82% 87% 81 % 500-10 000 km 86% 79% 84% 77% Peste 10 000 km 80% 71 % 78% 67% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) Cazul 1 1-500 km 56% 35% 48% 23% 500-10 000 km 54% 32% 46% 20% Peste 10 000 km 49% 24% 40% 10% Cazul 2a 1-500 km 76% 64% 72% 58% 500-10 000 km 74% 61 % 69% 54% Peste 10 000 km 68% 53 % 63% 45 % Cazul 3a 1-500 km 91 % 86% 90% 85% 500-10 000 km 89% 83% 87% 81 % Peste 10 000 km 83% 75% 81 % 71 % Lemn comercializabil Cazul 1 1-500 km 57% 37% 49% 24% 500-2 500 km 58% 37% 49% 25% 2 500-10 000 km 55% 34% 47% 21 % Peste 10 000 km 50% 26% 40% 11 % Cazul 2a 1-500 km 77% 66% 73% 60% 500-2 500 km 77% 66% 73% 60% 2 500-10 000 km 75% 63% 70% 56% Peste 10 000 km 70% 55 % 64% 46% Cazul 3a 1-500 km 92% 88% 91 % 86% 500-2 500 km 92% 88% 91 % 87% 2 500-10 000 km 90% 85% 88% 83% Peste 10 000 km 84% 77% 82% 73% Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului Cazul 1 1-500 km 75% 62% 69% 55% 500-2 500 km 75% 62% 70% 55% 2 500-10 000 km 72% 59% 67% 51 % Peste 10 000 km 67% 51 % 61 % 42% Cazul 2a 1-500 km 87% 80% 84% 76% 500-2 500 km 87% 80% 84% 77% 2 500-10 000 km 85% 77% 82% 73% Peste 10 000 km 79% 69% 75% 63% Cazul 3a 1-500 km 95% 93% 94% 91 % 500-2 500 km 95% 93% 94% 92% 2 500-10 000 km 93% 90% 92% 88% Peste 10 000 km 88% 82% 85% 78% FILIERE AGRICOLE Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energic electrică Reziduuri agricole cu o densitate < 0,2 t/mc (*2) 1- 500 km 95% 92% 93% 90% 500-2 500 km 89% 83% 86% 80% 2 500-10 000 km 77% 66% 73% 60% Peste 10 000 km 57% 36% 48% 23% Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (*3) 1-500 km 95% 92% 93% 90% 500-2 500 km 93% 89% 92% 87% 2 500-10 000 km 88% 82% 85% 78% Peste 10 000 km 78% 68% 74% 61 % Pelete din paie 1-500 km 88% 82% 85% 78% 500-10 000 km 86% 79% 83% 74% Peste 10 000 km 80% 70% 76% 64% Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr 500-10 000 km 93% 89% 91 % 87% Peste 10 000 km 87% 81 % 85% 77% Făină de sâmburi de palmier Peste 10 000 km 20% -18% 11 % -33 % Făină de sâmburi de palmier (fară emisii de CH4 de la presa de ulei) Peste 10 000 km 46% 20% 42% 14% BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*4) Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd umed (¹) Cazul 1 Digestat în mediu deschis (²) 146% 94% Digestat în mediu închis (³) 246 % 240 % Cazul 2 Digestat în mediu deschis 136% 85% Digestat în mediu închis 227 % 219% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 142% 86% Digestat în mediu închis 243 % 235 % Plantă de porumb întreagă (⁴) Cazul 1 Digestat în mediu deschis 36% 21 % Digestat în mediu închis 59% 53% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 34% 18% Digestat în mediu închis 55% 47% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 28% 10% Digestat în mediu închis 52% 43% Deșeuri biologice Cazul 1 Digestat în mediu deschis 47% 26% Digestat în mediu închis 84% 78% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 43% 21 % Digestat în mediu închis 77% 68% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 38% 14% Digestat în mediu închis 76% 66% BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 72% 45% Digestat în mediu închis 120% 114% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 67% 40% Digestat în mediu închis 111 % 103 % Cazul 3 Digestat în mediu deschis 65% 35% Digestat în mediu închis 114% 106% Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 60% 37% Digestat în mediu închis 100% 94% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 57% 32% Digestat în mediu închis 93% 85% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 53% 27% Digestat în mediu închis 94% 85% Gunoi de grajd - Porumb 60 % - 40 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 53% 32% Digestat în mediu închis 88% 82% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 50% 28% Digestat în mediu închis 82% 73% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 46% 22% Digestat în mediu închis 81 % 72% BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*5) Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd umed Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 117% 72% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 133% 94% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 190% 179% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 206 % 202 % Plantă de porumb întreagă Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 35% 17% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 51 % 39% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 52% 41 % Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 68% 63% Deșeuri biologice Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 43% 20% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 59% 42% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 70% 58% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 86% 80% BIOMETAN - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB (*6) Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (⁵) 62% 35% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși (⁶) 78% 57% Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 97% 86% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 113% 108% Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 53% 29% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 69% 51 % Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 83% 71 % Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 99% 94% Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 48% 25% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 64% 48% Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 74% 62% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 90% 84% B. METODOLOGIE Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculcază prin formula următoare: (a) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin formula următoare: E= e(ec) + el + ep + e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) – e(ccr), unde: E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică; e(ec) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; el = emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; ep = emisii provenite din prelucrare; e(td) = emisii provenite din transport și distribuție; e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat; e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol prin intermediul unui mai bun management agricol; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare. (b) în cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: unde: E = emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi S(n) = ponderea materiilor prime n în conținutul energetic E(n) = emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă ( unde: Pn = randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n ( Wn = factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează: unde: In = contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă] AMn = umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SMn = umiditatea standard a substratului n (. ( Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd. ( Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite: P(porumb): 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed @ 65 % umezeală] P(gunoi de grajd): 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed @ 90 % umezeală] P(deșeuri biologice) 3,41 [MJbiogaz/kg deșeuri biologice umede @ 76 % umezeală] ( Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn: SM(porumb): 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SM(gunoi de grajd): 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SM(deșeuri biologice): 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] (c) în cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează: unde: E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei; Sn = ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor; e(ec,n) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n; e(td,materiiprime,n) = emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor; e(l,n) = emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n; e(sca) = reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (; ep = emisii provenite din prelucrare; e(td,produs) = emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan; e(u) = emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. ( Pentru e(sca) se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan. (d) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează: Pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică: EC(h) = E/eta(h) Pentru instalațiile energetice carc produc numai energie electrică: EC(el) = E/eta(el) unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1). C(h) = randamentul ciclului Camot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). Randamentul ciclului Camot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează: C(h) = (T(h) - T(0))/T(h) unde: T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h) poate fi definit după cum urmează: C(h) = randamentul ciclului Camot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează: (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ. (b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ. În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum sunt prevăzute la pct. 1 lit. (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (⁷). În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime ecc sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (⁸): unde: Factor combustibil materii prime(a) = [Raport MJ materii prime necesare pentru producerea a 1MJ combustibil] Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează: Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează: (a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi: REDUCERE = (EF(t) - EB))/EF(t) unde EB = emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; și EF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport (b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă: REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,el))/ECF(h c,el), unde ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică, ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează: CO2: 1 N2O: 298 CH4: 25 Emisiile provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) din Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. în absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e(sca), cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (⁹). Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare: el = (CSR - CSA) x 3,664 * 1 /20 x 1 /p - eB (¹⁰) unde: el = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” (n) și „terenuri cu cultură perenă” sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă; CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. în cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafață per an); și eB = bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune: (a) nu era folosit pentru activități agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; și (b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole. Bonusul de 29 g CO2 eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b). „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și care a fost grav erodat. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (¹³), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant. Emisiile provenite din transport și distribuție, eu, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul e(u). Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE. Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de combustibili din biomasă cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h), calculat după cum urmează: C(h) = (T(h) -T(0))/T(h) unde: T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C). Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează: Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie. În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; (b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16. Pentru calculele prevăzute la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + e(l) + e(sca)+ acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. în cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 7 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ. Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 17 este rafinăria. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică. În cazul combustibililor din biomasă utilizați pe post de combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ. C. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Brichete sau pelete de lemn Sistemul de producție a combustibiIilor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) Cultivare Prelucrare Transport Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Cultivare Prelucrare Transport Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Așchii de lemn din reziduuri forestiere 1-500 km 0,0 1,6 3,0 0,4 0,0 1,9 3,6 0,5 500-2 500 km 0,0 1,6 5,2 0,4 0,0 1,9 6,2 0,5 2 500- 10 000 km 0,0 1,6 10,5 0,4 0,0 1,9 12,6 0,5 Peste 10 000 km 0,0 1,6 20,5 0,4 0,0 1,9 24,6 0,5 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) 2 500- 10 000 km 4,4 0,0 11,0 0,4 4,4 0,0 13,2 0,5 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) 1-500 km 3,9 0,0 3,5 0,4 3,9 0,0 4,2 0,5 500-2 500 km 3,9 0,0 5,6 0,4 3,9 0,0 6,8 0,5 2 50010 000 km 3,9 0,0 11,0 0,4 3,9 0,0 13,2 0,5 Peste 10 000 km 3,9 0,0 21,0 0,4 3,9 0,0 25,2 0,5 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) 1-500 km 2,2 0,0 3,5 0,4 2,2 0,0 4,2 0,5 500-2 500 km 2,2 0,0 5,6 0,4 2,2 0,0 6,8 0,5 2 50010 000 km 2,2 0,0 11,0 0,4 2,2 0,0 13,2 0,5 Peste 10 000 km 2,2 0,0 21,0 0,4 2,2 0,0 25,2 0,5 Așchii de lemn din lemn comercializ abil 1-500 km 1,1 0,3 3,0 0,4 1,1 0,4 3,6 0,5 500-2 500 km 1,1 0,3 5,2 0,4 1,1 0,4 6,2 0,5 2 500 10 000 km 1,1 0,3 10,5 0,4 1,1 0,4 12,6 0,5 Peste 10 000 km 1,1 0,3 20,5 0,4 1,1 0,4 24,6 0,5 Așchii de lemn din reziduuri din industria lemnului 1-500 km 0,0 0,3 3,0 0,4 0,0 0,4 3,6 0,5 500-2 500 km 0,0 0,3 5,2 0,4 0,0 0,4 6,2 0,5 2 50010 000 km 0,0 0,3 10,5 0,4 0,0 0,4 12,6 0,5 Peste 10 000 km 0,0 0,3 20,5 0,4 0,0 0,4 24,6 0,5 Brichete sau pelete de lemn Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) 1-500 km 0,0 25,8 2,9 0,3 0,0 30,9 3,5 0,3 500-2500 km 0,0 25,8 2,8 0,3 0,0 30,9 3,3 0,3 2500-10000 km 0,0 25,8 4,3 0,3 0,0 30,9 5,2 0,3 Peste 10000 km 0,0 25,8 7,9 0,3 0,0 30,9 9,5 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) 1-500 km 0,0 12,5 3,0 0,3 0,0 15,0 3,6 0,3 500-2500 km 0,0 12,5 2,9 0,3 0,0 15,0 3,5 0,3 2500-10000 km 0,0 12,5 4,4 0,3 0,0 15,0 5,3 0,3 Peste 10000 km 0,0 12,5 8,1 0,3 0,0 15,0 9,8 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) 1-500 km 0,0 2,4 3,0 0,3 0,0 2,8 3,6 0,3 500-2500 km 0,0 2,4 2,9 0,3 0,0 2,8 3,5 0,3 2500-10000 km 0,0 2,4 4,4 0,3 0,0 2,8 5,3 0,3 Peste 10000 km 0,0 2,4 8,2 0,3 0,0 2,8 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 1) 2500-10000 km 3,9 24,5 4,3 0,3 3,9 29,4 5,2 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 2a) 2500-10000 km 5,0 10,6 4,4 0,3 5,0 12,7 5,3 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 3a) 2500-10000 km 5,3 0,3 4,4 0,3 5,3 0,4 5,3 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 1) 1-500 km 3,4 24,5 2,9 0,3 3,4 29,4 3,5 0,3 500-10000 km 3,4 24,5 4,3 0,3 3,4 29,4 5,2 0,3 Peste 10000 km 3,4 24,5 7,9 0,3 3,4 29,4 9,5 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 2a) 1-500 km 4,4 10,6 3,0 0,3 4,4 12,7 3,6 0,3 500-10000 km 4,4 10,6 4,4 0,3 4,4 12,7 5,3 0,3 Peste 10000 km 4,4 10,6 8,1 0,3 4,4 12,7 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 3a) 1-500 km 4,6 0,3 3,0 0,3 4,6 0,4 3,6 0,3 500-10000 km 4,6 0,3 4,4 0,3 4,6 0,4 5,3 0,3 Peste 10000 km 4,6 0,3 8,2 0,3 4,6 0,4 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1) 1-500 km 2,0 24,5 2,9 0,3 2,0 29,4 3,5 0,3 500-2500 km 2,0 24,5 4,3 0,3 2,0 29,4 5,2 0,3 2500-10000 km 2,0 24,5 7,9 0,3 2,0 29,4 9,5 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a) 1-500 km 2,5 10,6 3,0 0,3 2,5 12,7 3,6 0,3 500-10000 km 2,5 10,6 4,4 0,3 2,5 12,7 5,3 0,3 Peste 10000 km 2,5 10,6 8,1 0,3 2,5 12,7 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a) 1-500 km 2,6 0,3 3,0 0,3 2,6 0,4 3,6 0,3 500-10000 km 2,6 0,3 4,4 0,3 2,6 0,4 5,3 0,3 Peste 10000 km 2,6 0,3 8,2 0,3 2,6 0,4 9,8 0,3 Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 1) 1-500 km 1,1 24,8 2,9 0,3 1,1 29,8 3,5 0,3 500-2500 km 1,1 24,8 2,8 0,3 1,1 29,8 3,3 0,3 2500-10000 km 1,1 24,8 4,3 0,3 1,1 29,8 5,2 0,3 Peste 10000 km 1,1 24,8 7,9 0,3 1,1 29,8 9,5 0,3 Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 2a) 1-500 km 1,4 11,0 3,0 0,3 1,4 13,2 3,6 0,3 500-2500 km 1,4 11,0 2,9 0,3 1,4 13,2 3,5 0,3 2500-10000 km 1,4 11,0 4,4 0,3 1,4 13,2 5,3 0,3 Peste 10000 km 1,4 11,0 8,1 0,3 1,4 13,2 9,8 0,3 Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 3a) 1-500 km 1,4 0,8 3,0 0,3 1,4 0,9 3,6 0,3 500-2500 km 1,4 0,8 2,9 0,3 1,4 0,9 3,5 0,3 2500-10000 km 1,4 0,8 4,4 0,3 1,4 0,9 5,3 0,3 Peste 10000 km 1,4 0,8 8,2 0,3 1,4 0,9 9,8 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) 1-500 km 0,0 14,3 2,8 0,3 0,0 17,2 3,3 0,3 500-2500 km 0,0 14,3 2,7 0,3 0,0 17,2 3,2 0,3 2500-10000 km 0,0 14,3 4,2 0,3 0,0 17,2 5,0 0,3 Peste 10000 km 0,0 14,3 7,7 0,3 0,0 17,2 9,2 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) 1-500 km 0,0 6,0 2,8 0,3 0,0 7,2 3,4 0,3 500-2500 km 0,0 6,0 2,7 0,3 0,0 7,2 3,3 0,3 2500-10000 km 0,0 6,0 4,2 0,3 0,0 7,2 5,1 0,3 Peste 10000 km 0,0 6,0 7,8 0,3 0,0 7,2 9,3 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) 1-500 km 0,0 0,2 2,8 0,3 0,0 0,3 3,4 0,3 500-2500 km 0,0 0,2 2,7 0,3 0,0 0,3 3,3 0,3 2500-10000 km 0,0 0,2 4,2 0,3 0,0 0,3 5,1 0,3 Peste 10000 km 0,0 0,2 7,8 0,3 0,0 0,3 9,3 0,3 Filiere agricole Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eqq/MJ) Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc 1-500 km 0,0 0,9 2,6 0,2 0,0 1,1 3,1 0,3 500-2 500 km 0,0 0,9 6,5 0,2 0,0 1,1 7,8 0,3 2 50010 000 km 0,0 0,9 14,2 0,2 0,0 1,1 17,0 0,3 Peste 10 000 km 0,0 0,9 28,3 0,2 0,0 1,1 34,0 0,3 Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc 1-500 km 0,0 0,9 2,6 0,2 0,0 1,1 3,1 0,3 500-2 500 km 0,0 0,9 3,6 0,2 0,0 1,1 4.4 0,3 2 50010 000 km 0,0 0,9 7,1 0,2 0,0 1,1 8,5 0,3 Peste 10 000 km 0,0 0,9 13,6 0,2 0,0 1,1 16,3 0,3 Pelete din paie 1-500 km 0,0 5,0 3,0 0,2 0,0 6,0 3,6 0,3 500-10 000 km 0,0 5,0 4,6 0,2 0,0 6,0 5,5 0,3 Peste 10 000 km 0,0 5,0 8,3 0,2 0,0 6,0 10,0 0,3 Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr 500-10 000 km 0,0 0,3 4,3 0,4 0,0 0,4 5,2 0,5 Peste 10 000 km 0,0 0,3 8,0 0,4 0,0 0,4 9,5 0,5 Făină de sâmburi de palmier Peste 10 000 km 21,6 21,1 11,2 0,2 21,6 25,4 13,5 0,3 Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) Peste 10 000 km 21,6 3,5 11,2 0,2 21,6 4,2 13,5 0,3 Valori implicite detaliate legate de biogazul pentru producerea de energie electrică Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Tehnologie VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] Cultivare Prelucrare Alte emisii dccât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Transport Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd Cultivare Prelucrare Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Transport Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd Gunoi de grajd umed(¹⁴) Cazul 1 Digestat în mediu deschis 0,0 69,6 8,9 0,8 -107,3 0,0 97,4 12,5 0,8 -107,3 Digestat în mediu închis 0,0 0,0 8,9 0,8 -97,6 0,0 0,0 12,5 0,8 -97,6 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 0,0 74,1 8,9 0,8 -107,3 0,0 103,7 12,5 0,8 -107,3 Digestat în mediu închis 0,0 4,2 8,9 0,8 -97,6 0,0 5,9 12,5 0,8 -97,6 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 0,0 83,2 8,9 0,9 -120,7 0,0 116,4 12,5 0,9 -120,7 Digestat în mediu închis 0,0 4,6 8,9 0,8 -108,5 0,0 6,4 12,5 0,8 -108,5 Plantă de porumb întreagă (¹⁵) Cazul 1 Digestat în mediu deschis 15,6 13,5 8,9 0,0(¹⁶) — 15,6 18,9 12,5 0,0 — Digestat în mediu închis 15,2 0,0 8,9 0,0 — 15,2 0,0 12,5 0,0 — Cazul 2 Digestat în mediu deschis 15,6 18,8 8,9 0,0 — 15,6 26,3 12,5 0,0 — Digestat în mediu închis 15,2 5,2 8,9 0,0 — 15,2 7,2 12,5 0,0 — Cazul 3 Digestat în mediu deschis 17,5 21,0 8,9 0,0 — 17,5 29,3 12,5 0,0 — Digestat în mediu închis 17,1 5,7 8,9 0,0 — 17,1 7,9 12,5 0,0 — Deșeuri biologice Cazul 1 Digestat în mediu deschis 0,0 21,8 8,9 0,5 — 0,0 30,6 12,5 0,5 — Digestat în mediu închis 0,0 0,0 8,9 0,5 — 0,0 0,0 12,5 0,5 — Cazul 2 Digestat în mediu deschis 0,0 27,9 8,9 0,5 — 0,0 39,0 12,5 0,5 — Digestat în mediu închis 0,0 5,9 8,9 0,5 — 0,0 8,3 12,5 0,5 — Cazul 3 Digestat în mediu deschis 0,0 31,2 8,9 0,5 0,0 43,7 12,5 0,5 — Digestat în mediu închis 0,0 6,5 8,9 0,5 0,0 9,1 12,5 0,5 — Valori implicite detaliate pentru biometan Sistemul de producfie a biometanului Opțiunea tehnologică VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] Cultivare Prelucrare Îmbunătățire Transport Comprimare la stațiile de alimentare Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd Cultivare Prelucrare Îmbunătățire Transport Comprimare la stațiile de alimentare Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd Gunoi de grajd umed Digestat în mediu deschis fără arderea efluenților gazoși 0,0 84,2 19,5 1,0 3,3 -124,4 0,0 117,9 27,3 1,0 4,6 - 124,4 cu arderea efluenților gazoși 0,0 84,2 4,5 1,0 33 -124,4 0,0 117,9 6,3 1,0 4,6 - 124,4 Digestat în mediu închis fără arderea efluenților gazoși 0,0 3,2 19,5 0,9 3,3 -111,9 0,0 4,4 27.3 0,9 4,6 - 111,9 cu arderea efluenților gazoși 0,0 3,2 4,5 0,9 3,3 -111,9 0,0 4,4 6,3 0,9 4,6 - 111,9 Plantă de porumb întreagă Digestat în mediu deschis fără arderea efluenților gazoși 18,1 20,1 19,5 0,0 33 — 18,1 28,1 27,3 0,0 4,6 — cu arderea efluenților gazoși 18,1 20,1 4,5 0,0 33 — 18,1 28,1 6,3 0,0 4,6 — Digestat în mediu închis fără arderea efluenților gazoși 17,6 4,3 19,5 0,0 33 — 17,6 6,0 27,3 0,0 4,6 — cu arderea efluenților gazoși 17,6 4,3 4,5 0,0 3,3 — 17,6 6,0 6,3 0,0 4,6 — Deșeuri biologice Digestat în mediu deschis fără arderea efluenților gazoși 0,0 30,6 19,5 0,6 33 — 0,0 42,8 27,3 0,6 4,6 — cu arderea efluenților gazoși 0,0 30,6 4,5 0,6 3,3 _ 0.0 42,8 6,3 0,6 4.6 — Digestat în mediu închis fără arderea efluenților gazoși 0,0 5,1 19,5 0,5 3,3 — 0,0 7,2 27,3 0,5 4,6 — cu arderea efluenților gazoși 0,0 5,1 4,5 0,5 3,3 0,0 7,2 6,3 0,5 4,6 — D. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE TOTALE PENTRU FILIERELE DE COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) Așchii de lemn din reziduuri forestiere 1-500 km 5 6 500-2500 km 7 9 2500-10000 km 12 15 Peste 10000 km 22 27 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) 2500-10000 km 16 18 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) 1-500 km 8 9 500-2500 km 10 11 2500-10000 km 15 18 Peste 10 000 km 25 30 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) 1-500 km 6 7 500-2500 km 8 10 2500-10000 km 14 16 Peste 10000 km 24 28 Așchii de lemn din lemn comercializabil 1-500 km 5 6 500-2500 km 7 8 2500-10000 km 12 15 Peste 10000 km 22 27 Așchii de lemn din reziduuri industriale 1-500 km 4 5 500-2500 km 6 7 2500-10000 km 11 13 Peste 10000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) 1-500 km 29 35 500-2500 km 29 35 2500-10000 km 30 36 Peste 10000 km 34 41 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) 1-500 km 16 19 500-2500 km 16 19 2500-10000 km 17 21 Peste 10000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) 1-500 km 6 7 500-2500 km 6 7 2500-10000 km 7 8 Peste 10000 km 11 13 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 1) 2500-10000 km 33 39 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 2a) 2500-10000 km 20 23 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 3a) 2500-10000 km 10 11 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 1) 1-500 km 31 37 500-10000 km 32 38 Peste 10000 km 36 43 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 2a) 1-500 km 18 21 500-10000 km 20 23 Peste 10000 km 23 27 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare - cazul 3a) 1-500 km 8 9 500-10000 km 10 11 Peste 10000 km 13 15 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - tară fertilizare - cazul 1) 1-500 km 30 35 500-10000 km 31 37 Peste 10000 km 35 41 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare — cazul 2a) 1-500 km 16 19 500-10000 km 18 21 Peste 10000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare - cazul 3a) 1-500 km 6 7 500-10000 km 8 9 Peste 10000 km 11 13 Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1) 1-500 km 29 35 500-2500 km 29 34 2500-10000 km 30 36 Peste 10000 km 34 41 Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a) 1-500 km 16 18 500-2500 km 15 18 2500-10000 km 17 20 Peste 10000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a) 1-500 km 5 6 500-2500 km 5 6 2500 - 10000 km 7 8 Peste 10000 km 11 12 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) 1-500 km 17 21 500-2500 km 17 21 2500-10000 km 19 23 Peste 10000 km 22 27 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) 1-500 km 9 11 500-2500 km 9 11 2500-10000 km 10 13 Peste 10000 km 14 17 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) 1-500 km 3 4 500-2500 km 3 4 2500-10000 km 5 6 Peste 10000 km 8 10 Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea. Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan alimentat cu așchii de lemn pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea. Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare alimentată cu așchii de lemn pentru a furniza căldură și energie electrică morii de pelete. Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/1MJ) Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc (¹⁷) 1-500 km 4 4 500-2500 km 8 9 2500-10000 km 15 18 Peste 10000 km 29 35 Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (¹⁸) 1-500 km 4 4 500-2500 km 5 6 2500-10000 km 8 10 Peste 10000 km 15 18 Pelete din paie 1-500 km 8 10 500-10000 km 10 12 Peste 10000 km 14 16 500-10000 km 5 6 Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr Peste 10000 km 9 10 Făină de sâmburi de palmier Peste 10000 km 54 61 Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) Peste 10000 km 37 40 Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Valoare tipică Valoare implicită Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/IMJ) Biogaz pentru energie electrică din gunoi de grajd umed Cazul 1 Digestat în mediu deschis (¹⁹) -28 3 Digestat în mediu închis (²⁰) -88 -84 Cazul 2 Digestat în mediu deschis -23 10 Digestat în mediu închis -84 -78 Cazul 3 Digestat în mediu deschis -28 9 Digestat în mediu închis -94 -89 Biogaz pentru energie electrică din plantă de porumb întreagă Cazul 1 Digestat în mediu deschis 38 47 Digestat în mediu închis 24 28 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 43 54 Digestat în mediu închis 29 35 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 47 59 Digestat în mediu închis 32 38 Biogaz pentru energie electrică din deșeuri biologice Cazul 1 Digestat în mediu deschis 31 44 Digestat în mediu închis 9 13 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 37 52 Digestat în mediu închis 15 21 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 41 57 Digestat în mediu închis 16 22 Valori tipice și implicite pentru biometan Sistemul de producție a biometanului Opțiunea tehnologică Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) Biometan din gunoi de grajd umed Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (²¹) -20 22 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazosi (²²) -35 1 Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși -88 -79 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși - 103 - 100 Biometan din plantă de porumb întreagă Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 58 73 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 43 52 Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 41 51 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 26 30 Biometan din deșeuri biologice Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 51 71 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 36 50 Digestat în mediu închis, iară ardere a efluenților gazoși 25 35 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 10 14 Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete Sistemul de producție a biogazului Opțiuni tehnologice Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 17 33 Digestat în mediu închis - 12 -9 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 22 40 Digestat în mediu închis -7 -2 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 23 43 Digestat în mediu închis -9 -4 Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 24 37 Digestat în mediu închis 0 3 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 29 45 Digestat în mediu închis 4 10 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 31 48 Digestat în mediu închis 4 10 Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 28 40 Digestat în mediu închis 7 11 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 33 47 Digestat în mediu închis 12 18 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 36 52 Digestat în mediu închis 12 18 Observații Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare. Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. în unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă. Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan). Valori tipice și implicite - biometan - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Valoare tipică Valoare implicită (g CO2eq/MJ) (g CO2eq/MJ) Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 32 57 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 17 36 Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși - 1 9 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși - 16 - 12 Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 41 62 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 26 41 Digestat în mediu închis, tară ardere a efluenților gazoși 13 22 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși -2 1 Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 % Digestat în mediu deschis, iară ardere a efluenților gazoși 46 66 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 31 45 Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 22 31 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 7 10 În cazul biometanului care este utilizat ca biometan comprimat drept combustibil pentru transport, trebuie adăugată o valoare de 3,3 g CO2eq/MJ biometan la valorile tipice și o valoare de 4,6 g CO2eq/MJ biometan la valorile implicite. (*1) Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea; Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu așchii de lemn, alimentat cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza căldura de proces. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea; Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare, alimentată cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza energie electrică și căldură morii de pelete. (*2) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă). (*3) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă). (*4) Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare. Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. In unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă. Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan). (¹) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu - 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă. (²) Depozitarea în mediu deschis a digestatului duce la emisii suplimentare de CH4 și N2O. Amploarea acestor emisii variază în funcție de condițiile ambientale, de tipurile de substraturi și de eficiența digestiei. (³) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării se poate recupera pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. Emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt incluse în respectivul proces. (⁴) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare. (*5) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan de referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ. (*6) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan se referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ. (⁵) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși. (⁶) Această categorie includc următoarele categorii dc tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul). (⁷) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă, per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a energiei termice este încălzirea sau răcirca prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. (⁸) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) pentru produse intermediare. (⁹) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. în acest caz, înainte ca cea dc-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. (¹⁰) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664. (¹¹) „Terenuri cultivate” astfel cum sunt definite de IPCC. (¹²) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei. (¹³) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19). (¹⁴) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu — 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă. (¹⁵) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare. (¹⁶) Conform metodologiei prevăzute în raportul Comisiei din 25 februarie 2010 privind cerințele de durabilitate pentru utilizarea surselor de biomasă solidă și gazoasă pentru producerea energiei electrice, încălzire și răcire, transportul de materii prime agricole către unitatea de transformare este inclus în valoarea din rubrica „cultivare”. Valoarea pentru transportul de porumb însilozat reprezintă 0,4 g CO2eq/MJ biogaz. (¹⁷) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă). (¹⁸) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă). (¹⁹) Depozitarea deschisă a digestatului presupune emisii suplimentare de metan, care variază în funcție de condițiile meteorologice, substratul și eficiența digestiei. în aceste calcule, valorile se consideră a fi egale cu 0,05 MJ CH4/MJ biogaz pentru gunoiul de grajd, 0,035 MJ CH4/MJ biogaz pentru porumb și 0,01 MJ CH4/MJ biogaz pentru deșeurile biologice. (²⁰) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării este considerat a fi recuperat pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. (²¹) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși. (²²) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul).”