Constituirea asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști

(1) În scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu beneficiarii activității lor remunerate, lucrătorii culturali profesioniști au dreptul, fără nicio îngrădire, să constituie și/sau să adere la asociații profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști.

(2) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști, denumite în continuare asociații profesionale, sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice, de organizațiile beneficiarilor de activități și de orice alte organizații neguvernamentale, inclusiv organisme de gestiune colectivă ori uniuni de creație.

(3) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști nu pot desfășura activități cu caracter politic.

(4) Constituirea sau aderarea la asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști constituite în baza prezentei ordonanțe de urgență nu este incompatibilă și nu îngrădește dreptul lucrătorilor culturali profesioniști de asociere în alte asociații sau uniuni de creație constituite sau care vor fi constituite sau dreptul la libera asociere în orice alt scop.

(1) Pentru constituirea unei asociații profesionale este necesar acordul de voință liber exprimat al unui număr de cel puțin 30 de lucrători culturali profesioniști din același sector de activitate culturală sau creativă.

(2) Niciun lucrător cultural profesionist nu poate fi constrâns să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau să nu se retragă dintr-o asociație profesională.

(3) Un lucrător cultural profesionist poate face parte, în același timp, numai dintr-o singură asociație profesională într-un sector de activitate profesională și creativă.

(4) Pe perioada în care un lucrător cultural profesionist deține o funcție de demnitate publică conform legii, calitatea sa de membru într-o asociație profesională se suspendă.

(1) Statutele asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști cuprind cel puțin următoarele prevederi cu privire la:

(2) Clauzele statutare contrare legilor în vigoare sunt nule de drept.

(3) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști au dreptul de a-și elabora reglementări proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune, cu respectarea legii.

(4) Este interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a beneficiarilor sau a oricăror alte organizații neguvernamentale, inclusiv organisme de gestiune colectivă ori uniuni de creație, de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (3) .

(1) Pentru dobândirea de către asociația profesională a lucrătorilor culturali profesioniști a personalității juridice, împuternicitul special al membrilor fondatori ai asociației profesionale, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul aceasta.

(2) La cererea de înscriere a asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști se anexează originalul și câte două copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte:

(1) La primirea cererii de înscriere, judecătoria competentă potrivit art. 32 alin. (1) este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia, să examineze:

(2) În cazul în care constată că cerințele legale pentru constituirea asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști nu sunt îndeplinite, președintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 32 alin. (1) , căruia îi solicită, în scris, remedierea neregularităților constatate, în termen de cel mult 7 zile.

(3) În cazul în care sunt întrunite cerințele prevăzute la alin. (1) , instanța va proceda la soluționarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști.

(4) Instanța pronunță o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.

(5) Hotărârea judecătoriei se comunică semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunțare.

(1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.

(2) Termenul de apel este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 468 alin. (4) din Codul de procedură civilă .

(3) Apelul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai asociației profesionale, în termen de 30 de zile. Instanța de apel redactează decizia și restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunțare.

(1) Judecătoria este obligată să țină un registru special al asociațiilor profesionale, în care se înscriu: denumirea și sediul asociației profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum și numărul și data hotărârii judecătorești definitive de admitere a cererii de înscriere.

(2) Înscrierea în registrul special al asociațiilor profesionale prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate de judecătorie.

(3) Certificatul de înscriere a asociației profesionale în registrul special al judecătoriei se comunică acesteia în termen de 5 zile de la înscriere.

(1) Asociația profesională a lucrătorilor culturali profesioniști dobândește personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special al asociațiilor profesionale, prevăzut la art. 35 alin. (1) , a hotărârii judecătorești definitive.

(2) Originalul procesului-verbal de constituire și al statutului, pe care judecătoria certifică înscrierea pe fiecare pagină, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie asociației profesionale, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 32 alin. (2) , în copii semnate pe fiecare pagină de împuternicitul special și vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști sunt obligate să aducă la cunoștința instanței unde s-au înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în componența organului de conducere.

(2) Instanța prevăzută la alin. (1) este obligată să menționeze în registrul special al asociațiilor profesionale, prevăzut la art. 35 alin. (1) , modificările din statut, precum și schimbările din componența organului de conducere al asociației profesionale.

(3) Cererea privind modificarea statutelor și/sau a componenței organelor de conducere ale asociațiilor profesionale va fi însoțită de următoarele documente, în două exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagină de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere:

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști apără drepturile membrilor lor, ce decurg din prezenta ordonanță de urgență și din negocierile colective în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , asociațiile profesionale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de asociația profesională dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.

(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2) , asociațiile profesionale au calitate procesuală activă.

(4) În exercitarea atribuțiilor lor, asociațiile profesionale declanșează și/sau participă la negocieri colective cu beneficiarii de activitate care urmăresc stabilirea remunerațiilor minimale pentru diferitele categorii de activități ale lucrătorilor culturali profesioniști și a condițiilor minimale ce privesc desfășurarea activității lucrătorilor culturali profesioniști și a relațiilor dintre cele două părți, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun.

(5) În scopul apărării drepturilor și promovării intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor, asociațiile profesionale reprezentative vor primi de la beneficiari informațiile necesare pentru negocierea înțelegerilor colective în condițiile legii.

(1) Asociația profesională a lucrătorilor culturali profesioniști poate, în condițiile prevăzute de statut:

(2) Controlul activității financiare proprii a asociațiilor profesionale se realizează prin comisia de cenzori, care funcționează potrivit statutului și legislației în vigoare.

(1) Raporturile dintre asociațiile profesionale și membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii și prin prezenta ordonanță de urgență.

(2) Membrii unei asociații profesionale au dreptul de a se retrage din asociația profesională fără a avea obligația de a arăta motivele.

(3) Membrii care se retrag din asociația profesională nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizație sau a sumelor ori bunurilor donate.

(4) Membrii aleși în organele executive de conducere ale asociațiilor profesionale și personalul de specialitate și administrativ din aparatul acestora pot fi salarizați din fondurile asociațiilor profesionale.

(1) În cazul reorganizării unei asociații profesionale a lucrătorilor culturali profesioniști, destinația patrimoniului se decide în conformitate cu prevederile statutare.

(2) Asociațiile profesionale se pot dizolva prin hotărâre a membrilor sau a delegaților acestora, adoptată conform statutelor proprii.

(3) În cazul dizolvării, patrimoniul asociației profesionale se împarte conform dispozițiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotărârii adunării de dizolvare.

(4) Dacă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului și nici în adunarea generală în care a fost decisă dizolvarea nu a fost luată o hotărâre în această privință, tribunalul județean sau al municipiului București, după caz, sesizat de oricare membru al asociației profesionale, hotărăște asupra distribuirii patrimoniului.

(5) În termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii asociației profesionale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligați să ceară instanței judecătorești competente care a operat înscrierea ei în registrul special al asociațiilor profesionale ca persoană juridică să facă mențiunea dizolvării asociației profesionale.

(6) După împlinirea termenului de 5 zile, orice persoană interesată din rândul membrilor asociației profesionale poate cere instanței judecătorești competente efectuarea mențiunii prevăzute la alin. (5) .

(7) Mențiunea prevăzută la alin. (5) se va face pe pagina și la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special al asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști.

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști nu pot fi dizolvate și nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziție ale autorităților administrației publice.

(2) În cazul în care o asociație profesională nu mai întrunește condițiile minime de constituire prevăzute la art. 28 alin. (1) , orice terț interesat poate solicita instanței competente dizolvarea asociației profesionale în cauză, în baza unei cereri motivate.

(1) Asociațiile profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști legal constituite se pot asocia după criteriul sectoarelor de activitate.

(2) Două sau mai multe asociații profesionale constituite în cadrul aceluiași sector de activitate se pot asocia în vederea constituirii unei federații a lucrătorilor culturali profesioniști, denumită în continuare federație.

(3) O asociație profesională poate fi afiliată, la nivel național, la o singură federație.

(1) Federațiile lucrătorilor culturali profesioniști constituite prin asociere dobândesc personalitate juridică potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.

(2) În vederea dobândirii personalității juridice, împuternicitul special al federației lucrătorilor culturali profesioniști va depune la tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul aceasta o cerere pentru dobândirea personalității juridice, însoțită de următoarele înscrisuri:

(1) Tribunalul competent prevăzut la art. 46 alin. (2) este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, să examineze:

(2) În cazul în care constată că cerințele legale pentru constituirea asociațiilor profesionale nu sunt îndeplinite, președintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 32 alin. (1) , căruia îi solicită, în scris, remedierea neregularităților constatate, în termen de cel mult 7 zile.

(3) În cazul în care sunt întrunite cerințele prevăzute la alin. (1) , instanța respectivă va proceda la soluționarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.

(4) Instanța prevăzută la alin. (1) pronunță o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.

(5) Hotărârea tribunalului se comunică asociațiilor profesionale, în termen de cel mult 5 zile de la pronunțare.

(6) Hotărârea tribunalului este supusă numai apelului.

(7) Termenul de apel este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 468 alin. (4) din Codul de procedură civilă .

(8) Apelul se judecă cu celeritate, în cel mult 45 de zile, cu citarea împuternicitului special. Instanța de apel redactează decizia în termen de 5 zile de la pronunțare.

(1) Tribunalul Municipiului București este obligat să țină un registru special al federațiilor lucrătorilor culturali profesioniști, în care consemnează: denumirea și sediul asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști constituite prin asociere, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum și numărul și data hotărârii judecătorești definitive de dobândire a personalității juridice.

(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate de tribunal.

(3) Certificatul de înscriere a federației în registrul special al tribunalului se comunică acesteia în termen de 5 zile de la înscriere.

(4) Federația asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști constituită prin asociere dobândește personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de admitere a cererii de înscriere în registrul special.

(5) Originalul procesului-verbal de constituire și al statutului, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie federației, iar al doilea exemplar al tuturor actelor, în copii certificate de împuternicitul special, se va păstra în arhiva tribunalului.

(6) Federația este obligată să aducă la cunoștința tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în componența organului executiv de conducere.

(7) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 46 și 47 .

(8) Instanța este obligată să menționeze în registrul special modificările din statut, precum și schimbările din compunerea organului executiv de conducere al asociației profesionale.

(1) Asociațiile profesionale și/sau federațiile lucrătorilor culturali profesioniști care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții sunt reprezentative la nivel de sector de activitate culturală și creativă:

(2) Îndeplinirea de către asociațiile profesionale și/sau federații a condițiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanța care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanță a documentației prevăzute la art. 51 alin. (1) .

(3) Hotărârea se motivează și se comunică în 15 zile de la pronunțare.

(4) Hotărârea judecătorească poate fi atacată numai cu apel, competența materială revenind tribunalului, în cazul asociațiilor, și curții de apel, în cazul federațiilor.

(1) Dovada îndeplinirii condițiilor de reprezentativitate se face astfel:

(2) Anterior depunerii dosarului pentru obținerea reprezentativității, în condițiile prevăzute la art. 50 , asociațiile profesionale și federațiile vor depune o copie în format fizic și una în format electronic a respectivului dosar la Ministerul Culturii, care le va înregistra și va emite dovadă în acest sens.

(3) Ministerul Culturii va afișa pe pagina de internet a instituției dosarul, precum și orice alte informații cu privire la reprezentativitate puse la dispoziție de asociațiile profesionale.

(4) Îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.

(5) Constatarea menținerii condițiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani, prin hotărâre judecătorească, la cererea asociației profesionale.

(6) Hotărârile judecătorești prin care se constată îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate a asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști, conform prezentei ordonanțe de urgență, se comunică Ministerului Culturii, care va ține evidența acestora.

(7) Reprezentativitatea asociațiilor profesionale ale lucrătorilor culturali profesioniști poate fi contestată în instanță de către beneficiarii de activitate ori de asociații profesionale, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe dintre criteriile pe baza cărora a fost obținută reprezentativitatea în cauză.

(8) Contestația se depune la instanța judecătorească care a acordat reprezentativitatea.

(9) Pierderea reprezentativității de către o asociație profesională a lucrătorilor culturali profesioniști dă dreptul oricărei părți îndreptățite să negocieze respectiva înțelegere colectivă să solicite renegocierea înțelegerii în cauză, anterior termenului de expirare a acestuia.

(10) Dacă nu se solicită renegocierea, înțelegerea colectivă în cauză rămâne în vigoare până la expirarea termenului pentru care a fost încheiată.

(1) Asociațiile profesionale și/sau federațiile reprezentative pot crea alianțe cu federațiile sau confederațiile sindicale în scopul susținerii intereselor comune care urmăresc dezvoltarea sectoarelor culturale și creative, dezvoltarea profesională, formarea și reconversia profesională a persoanelor care desfășoară, sub orice formă, activități de natură culturală și protejarea forței de muncă din aceste sectoare.

(2) Alianțele prevăzute la alin. (1) se constituie, în principal, pentru realizarea de negocieri colective cu privire la stabilirea condițiilor minimale ce privesc desfășurarea activității lucrătorilor culturali profesioniști și a relațiilor dintre cele două părți, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun.

(3) Nivelurile minime ale remunerațiilor pentru diversele categorii de activități culturale, precum și condițiile minime de desfășurare a acestor activități se stabilesc prin negocierea colectivă dintre părțile îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă din sectoarele de activitate culturală și creativă relevante și se finalizează prin încheierea de înțelegeri colective între aceste părți.

(4) În vederea inițierii negocierii colective, oricare dintre părțile îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă interesate depune la Ministerul Culturii o cerere, însoțită de lista părților propuse pentru negociere și elementele de identificare ale acestora, elementele ce fac obiectul negocierii, precum și dovada notificării părților în vederea negocierii.

(5) Nedepunerea listei sau depunerea unei cereri incomplete, precum și lipsa dovezii notificării atrag respingerea cererii de inițiere a procedurilor de negociere.

(6) Înțelegerile colective se negociază în cadrul unei comisii cu caracter consultativ, constituite prin ordin al ministrului culturii, emis în termen de 15 zile de la primirea cererii de inițiere a procedurilor de negociere și care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala părții solicitante.

(7) Normele metodologice privind modul de desemnare a membrilor comisiei, procedura de constituire, procedura de desființare și funcționarea comisiei prevăzute la alin. (6) se adoptă prin ordin al ministrului culturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit legii.

Înțelegerile colective se negociază ținându-se seama de următoarele criterii principale:

(1) Negocierea colectivă se desfășoară conform programului stabilit între părțile îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă, pe o durată de maximum 60 de zile de la data la care se desfășoară prima ședință de negociere, convocată conform alin. (2) .

(2) În termen de 5 zile de la data constituirii comisiei, secretariatul acesteia convoacă prima ședință de negociere, la finalul căreia părțile consemnează în procesul-verbal următoarele:

(3) Data la care se desfășoară prima ședință de negociere reprezintă data la care se consideră că negocierile au fost declanșate.

(4) La fiecare ședință de negociere se vor încheia procese-verbale semnate de reprezentanții mandatați ai părților în care se va consemna conținutul negocierilor.

(5) La negocierea clauzelor și la încheierea înțelegerilor colective părțile sunt egale și libere.

(1) În termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de mediere potrivit legii, partea care a inițiat procedura de negociere colectivă are obligația notificării Ministerului Culturii asupra rezultatului obținut, cu respectarea regulilor aplicabile notificării actelor juridice.

(2) În cazul în care părțile au convenit asupra clauzelor și conținutului înțelegerii colective supuse negocierii, înțelegerea colectivă cu semnăturile tuturor părților îndreptățite să negocieze o înțelegere colectivă se depune la Ministerul Culturii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Ministerului Culturii, în termen de 10 zile de la primire.

(3) În cazul în care partenerii de dialog nu pot stabili prin negociere colectivă conținutul și clauzele înțelegerilor colective, aceștia pot recurge la mediere, în condițiile legii.

(4) În cazul în care partenerii de dialog nu au convenit asupra clauzelor și conținutului înțelegerilor colective prin negociere sau mediere, aceștia pot să se adreseze, în termen de 15 zile de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (5) sau la art. 54 alin. (1) , instanței judecătorești competente.

(5) Hotărârea definitivă a instanței judecătorești competente cu privire la clauzele și conținutul înțelegerilor colective se comunică partenerilor de dialog și Ministerului Culturii, care are obligația de a o publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 10 zile de la primirea comunicării.

(6) Înțelegerile colective, precum și actele adiționale la acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, prin grija părților semnatare.

(7) Ministerul Culturii va proceda la înregistrarea înțelegerilor colective și le va publica pe pagina sa de internet, după verificarea conținutului dosarului depus în acest scop, care trebuie să cuprindă:

(8) În cazul în care dosarul nu este complet, Ministerul Culturii îl va returna părții care l-a depus, în vederea completării sale și a îndeplinirii condițiilor procedurale.

(1) Înțelegerile colective se aplică de la data înregistrării lor la Ministerul Culturii sau de la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.

(2) Înțelegerile colective sunt opozabile, din momentul înregistrării lor, tuturor lucrătorilor culturali profesioniști și tuturor beneficiarilor de activitate din sectorul sau subsectorul cultural și creativ pentru care au fost negociate.

(1) Înțelegerea colectivă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 36 de luni.

(2) Părțile pot hotărî de comun acord prelungirea aplicării înțelegerii colective pentru o perioadă de până la 12 luni.

(1) Executarea înțelegerii colective este obligatorie pentru părți.

(2) Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin înțelegerea colectivă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.

(1) Clauzele înțelegerii colective pot fi modificate pe parcursul executării acesteia, în condițiile legii, ori de câte ori toate părțile îndreptățite să negocieze convin acest lucru.

(2) Modificările aduse înțelegerii colective se consemnează într-un act adițional semnat de toate părțile care au încheiat înțelegerea.

(3) Actul adițional se transmite în scris Ministerului Culturii, la care a fost înregistrată înțelegerea colectivă, și tuturor părților semnatare și produce efecte de la data înregistrării acesteia în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau de la o dată ulterioară, potrivit înțelegerii părților.

Înțelegerea colectivă încetează:

(1) Înțelegerea colectivă nu poate fi denunțată unilateral.

(2) Litigiile în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea înțelegerii colective se soluționează de către instanța judecătorească stabilită prin înțelegerea colectivă.

Conflictele pot fi declanșate în următoarele situații:

(1) În toate cazurile în care există premisele declanșării unui conflict, asociațiile profesionale reprezentative ale lucrătorilor culturali profesioniști vor sesiza în scris beneficiarul de activitate despre această situație, precizând revendicările lucrătorilor culturali profesioniști, motivarea acestora, precum și propunerile de soluționare, pe care beneficiarul de activitate este obligat să le primească și să le înregistreze.

(2) Cerința prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită și în cazul în care revendicările, motivarea și propunerile de soluționare sunt exprimate cu ocazia întâlnirii reprezentanților asociației profesionale reprezentative cu reprezentanții beneficiarului de activitate, dacă discuțiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.

(3) Beneficiarul de activitate are obligația de a răspunde în scris asociației profesionale, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.

(1) În situația în care beneficiarul de activitate nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, asociația profesională nu este de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul se poate declanșa.

(2) Situația prevăzută la alin. (1) dă dreptul asociației profesionale reprezentative a lucrătorilor culturali profesioniști să notifice beneficiarului de activitate declanșarea conflictului și să sesizeze Ministerul Culturii în vederea concilierii acestui conflict.

(3) Sesizarea pentru concilierea conflictului se formulează în scris și va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:

(4) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, Ministerul Culturii își desemnează delegatul pentru participarea la concilierea conflictului și comunică datele persoanei desemnate atât asociației profesionale, cât și beneficiarului de activitate.

(5) Ministerul Culturii convoacă părțile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăși 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului.

(6) Pentru susținerea intereselor lor la conciliere, asociațiile profesionale reprezentative precum și beneficiarii de activitate își desemnează fiecare o delegație formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită, în scris, să participe la concilierea organizată de Ministerul Culturii.

(7) La data fixată pentru conciliere, delegatul Ministerului Culturii verifică împuternicirile delegaților părților și face toate diligențele pentru a se realiza concilierea.

(8) Susținerile părților și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părți și de delegatul Ministerului Culturii, care se întocmește în original câte unul pentru fiecare parte participantă la conciliere și unul pentru delegatul ministerului.

(9) În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluționarea revendicărilor formulate, conflictul se consideră încheiat.

(10) În situația în care acordul cu privire la soluționarea conflictului este numai parțial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul și cele rămase nesoluționate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți referitoare la acestea din urmă.

(11) Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunoștința membrilor asociației profesionale de către reprezentanții acesteia la conciliere.

(1) În situația în care părțile au ajuns la un acord parțial sau nu au ajuns la niciun acord ca urmare a concilierii, asociațiile profesionale reprezentative pot decide cu privire la continuarea conflictului prin suspendarea executării contractelor de cesiune sau de desfășurare a activității culturale încheiate de membrii lor cu beneficiarii de activitate.

(2) Durata de suspendare a executării contractelor se stabilește de către asociațiile profesionale reprezentative, dar nu poate depăși momentul în care părțile ajung la o înțelegere și declară stins conflictul.

(3) Beneficiarii de activitate se pot adresa instanțelor de judecată pentru a solicita soluționarea conflictului prevăzut la alin. (1) .

(4) Pe perioada de suspendare a executării contractelor în condițiile alin. (1) beneficiarii de activitate nu pot:

(1) În situația în care, după declanșarea conflictului și a măsurii de suspendare a executării contractelor, mai mult de jumătate din numărul membrilor asociației profesionale reprezentative care au hotărât această măsură renunță în scris, suspendarea executării contractelor încetează.

(2) În timpul conflictului, asociațiile profesionale reprezentative continuă negocierile cu beneficiarii de activitate, în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului.

(3) În cazul în care asociațiile profesionale și beneficiarii de activitate ajung la un acord, conflictul este închis și suspendarea executării contractelor încetează.

(4) Pe perioada negocierilor, asociațiile profesionale reprezentative pot conveni cu beneficiarii de activitate suspendarea temporară a conflictului. Dacă negocierile eșuează, măsura suspendării executării contractelor va fi reluată, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăzute de lege.

(5) Pe toată perioada de suspendare a executării contractelor se mențin drepturile de asigurări de sănătate.