(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează normele de protecție împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a secretelor comerciale.
(2) Prezenta ordonanță de urgență nu aduce atingere:
a) exercitării dreptului la libertatea de exprimare și de informare, astfel cum este prevăzut în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, denumită în continuare Carta, inclusiv respectarea libertății și pluralismului mijloacelor de informare în masă;
b) aplicării normelor naționale sau ale Uniunii Europene care le impun deținătorilor de secrete comerciale să divulge informații, inclusiv secrete comerciale, din rațiuni de interes public, publicului ori autorităților administrative sau judiciare în vederea exercitării atribuțiilor autorităților respective;
c) aplicării normelor naționale sau ale Uniunii Europene care impun sau permit instituțiilor și organelor Uniunii Europene sau autorităților publice naționale să divulge informațiile furnizate de societăți pe care respectivele instituții, organe sau autorități le dețin în temeiul obligațiilor și prerogativelor stabilite de dreptul intern sau al Uniunii Europene și în conformitate cu acestea;
d) autonomiei partenerilor sociali și dreptului acestora de a încheia acorduri colective, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene și legislația și practicile naționale.
(3) Prezenta ordonanță de urgență nu constituie temei pentru limitarea mobilității angajaților. În special, în legătură cu exercitarea acestei mobilități, prezenta ordonanță de urgență nu oferă niciun temei pentru:
a) limitarea utilizării de către angajați a informațiilor care nu constituie secret comercial, astfel cum este definit la art. 2 lit. a) ;
b) limitarea utilizării de către angajați a experienței și a competențelor dobândite în mod onest ca urmare a desfășurării normale a activității lor profesionale;
c) impunerea oricărei restricții suplimentare angajaților în cadrul contractelor lor de muncă, altele decât restricțiile impuse în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cel intern.