(1) Cumpărătorul de buna-credința al valorilor mobiliare furate rămâne proprietarul acestora și nu poate fi obligat la restituirea lor.
(2) Proprietarul valorilor mobiliare vândute fără consimțământul sau are dreptul la restituirea valorilor mobiliare sau a valorii acestora, dacă restituirea nu mai este posibila, de la intermediarul care a introdus și a executat ordinul de vânzare fără aprobarea prealabilă a proprietarului.
(3) Dacă negocierea valorilor mobiliare a avut loc după declararea furtului, intermediarul este ținut la repetițiunea titlurilor negociate sau a valorii acestora, dacă repetițiunea titlurilor nu mai este posibila.
(4) Declararea furtului se face de către titularul dreptului de proprietate asupra respectivelor valori mobiliare sau instrumente financiare, prin publicarea furtului în Buletinul C.N.V.M.