(1) Instanța constată nulitatea contractului în următoarele cazuri:

a) autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligațiile referitoare la publicarea unui/unei anunț/invitații de participare conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

b) au fost încălcate prevederile art. 205 alin. (1), art. 206 alin. (3), art. 256³ alin. (3), dacă această încălcare a privat operatorul economic interesat de posibilitatea de a formula o cale de atac înainte de încheierea contractului, în cazul în care această încălcare este combinată cu încălcarea altor dispoziții în materia achizițiilor publice, dacă această din urmă încălcare a afectat șansele operatorului economic interesat de a obține contractul;

c) autoritatea contractantă nu a respectat prevederile art. 150 sau ale art. 158-160.

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care instanța consideră, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general impun menținerea efectelor contractului, aceasta va dispune, în schimb, sancțiuni alternative, după cum urmează:

a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuție al acestuia; și/sau

b) aplicarea unei amenzi autorității contractante, cuprinsă între 2% și 15% din valoarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporțional cu posibilitatea de a limita efectele contractului, conform dispozițiilor lit. a).

(3) La aplicarea sancțiunilor alternative prevăzute la alin. (2), instanța va avea în vedere ca acestea să fie eficiente, proporționate și descurajante.

(4) Acordarea de despăgubiri nu reprezintă o sancțiune alternativă adecvată în sensul prevederilor alin. (2).

(5) Interesele economice legate de capacitatea contractului de a produce efecte pot fi avute în vedere ca motiv imperativ numai dacă, în circumstanțe excepționale, absența efectelor ar conduce la consecințe disproporționate. Interesele economice în legătură directă cu contractul respectiv, cum ar fi costurile generate de întârzieri în executarea contractului, costurile generate de lansarea unei noi proceduri de atribuire, costurile generate de schimbarea operatorului economic care va îndeplini contractul sau costurile cu privire la obligațiile legale generate de absența efectelor contractului, nu constituie motive imperative de interes general.

(6) În toate cazurile în care sancțiunea nulității prevăzută la alin. (1) nu poate avea efect retroactiv, întrucât desființarea obligațiilor contractuale deja executate este imposibilă, instanța va aplica în plus și sancțiunea prevăzută la alin. (2) lit. b).