Practici și utilizări specifice

Azi

OUG 34/2012 · 6 articole

Articolul 9 — Pulverizarea aeriană

(1) Pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă.

(2) Prin excepție de la alin. (1) , pulverizarea aeriană poate fi permisă numai în cazuri speciale, cu condiția respectării următoarelor cerințe:

a) nu există metode alternative viabile sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje clare din punctul de vedere al efectelor reduse asupra sănătății umane și a mediului, în raport cu aplicarea terestră a pesticidelor;

b) produsele de protecție a plantelor utilizate trebuie să fie aprobate nominal de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor, în vederea pulverizării aeriene, în urma unei evaluări specifice a riscurilor care decurg din pulverizarea aeriană. Lista produselor de protecție a plantelor autorizate în vederea aplicării prin pulverizare aeriană se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și pădurilor și al ministrului sănătății, și se publică pe paginile web ale celor 3 ministere;

c) operatorul care efectuează pulverizarea aeriană trebuie să fie titularul unui certificat de tipul celui prevăzut la art. 5 alin. (4) ;

d) operatorii aeronavelor utilizate pentru efectuarea pulverizării, aeronavele, precum și echipamentele instalate pe acestea sunt certificați/certificate în conformitate cu reglementările specifice aviației civile, aplicabile în România;

e) zona unde se face pulverizarea aeriană nu trebuie să fie situată în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și a ariilor naturale protejate și a zonelor de protecție situate în vecinătatea apelor, conform art. 40 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care zona unde se face pulverizarea este situată în imediata apropiere a zonelor accesibile publicului, în autorizație sunt incluse măsuri specifice de gestionare a riscurilor pentru a se asigura că nu există efecte nocive asupra sănătății trecătorilor;

f) începând cu anul 2013, aeronavele trebuie să fie echipate cu accesorii care să constituie cele mai bune dispozitive tehnice existente, pentru reducerea devierii produselor pulverizate și asigurarea unor rate de stropire cu volum redus și ultra redus.

(3) Condițiile specifice în care poate fi efectuată pulverizarea aeriană sunt prevăzute în art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului și Pădurilor informează publicul cu privire la culturile, zonele, circumstanțele și cerințele specifice de aplicare, inclusiv condițiile meteorologice în care poate fi permisă pulverizarea aeriană.

(4) Orice utilizator profesionist care aplică produse de protecție a plantelor prin pulverizare aeriană trebuie să prezinte direcției pentru agricultură județene - unității fitosanitare județene și a municipiului București și agenției județene pentru protecția mediului o cerere de aprobare a planului său de a aplicare a produselor de protecție a plantelor, însoțită de documente care să demonstreze că sunt întrunite condițiile menționate la alin. (2) și (3) . Cererea de aplicare prin pulverizare aeriană în conformitate cu planul de aplicare aprobat este prezentată în timp util autorităților competente, respectiv direcției pentru agricultură județene - unității fitosanitare județene și a municipiului București și agenției județene pentru protecția mediului. Cererea conține informații cu privire la perioada provizorie în care se va efectua pulverizarea aeriană, precum și cu privire la cantitățile și tipul de pesticide utilizate.

(5) Fiecare din cele două autorități menționate anterior, după evaluarea documentației, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la depunerea cererii de aprobare a planului de aplicare a produselor de protecție a plantelor, va comunică în scris aprobarea/neaprobarea planurilor de aplicare a produselor de protecție a plantelor prin pulverizare aeriană, Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului, menționând inclusiv măsurile specifice care trebuie luate pentru avertizarea în timp util a rezidenților și a trecătorilor și pentru protejarea mediului din vecinătatea zonei pulverizate.

(6) Cererile de aplicare prin pulverizare aeriană în conformitate cu planul de aplicare aprobat pentru care nu s-a primit un răspuns cu privire la decizia luată, în termen de 6 zile calendaristice de la depunere, se consideră aprobate.

(7) În cazuri deosebite cum ar fi: situații de urgență generate de invazii ale agenților de dăunare sau în situații dificile de aplicare a tratamentelor terestre din cauza terenurilor denivelate, se acceptă solicitarea aplicării produselor de protecție a plantelor prin pulverizare aeriană. În aceste situații, direcția pentru agricultură județeană - unitatea fitosanitară județeană și a municipiului București și agenția județeană pentru protecția mediului trebuie să aplice o procedură accelerată pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile menționate la alin. (2) și (3) , înainte de efectuarea pulverizării aeriene, în termen de maximum 4 zile calendaristice de la depunerea cererii de aprobare a măsurii de aplicare prin pulverizare aeriană a pesticidelor.

(8) Direcția pentru agricultură județeană - unitatea fitosanitară județeană și a municipiului București și agenția județeană pentru protecția mediului monitorizează toate aplicările pesticidelor prin pulverizare aeriană, pentru a se asigura că sunt întrunite condițiile menționate la alin. (2) și (3) .

(9) Direcția pentru agricultură județeană - unitatea fitosanitară județeană și a municipiului București și agenția județeană pentru protecția mediului înregistrează toate cererile și aprobările menționate la alin. (4) , (6) și (7) și pun la dispoziția publicului informații relevante pe care acestea le conțin, menționate la alin. (3) .

Articolul 10 — Informarea publicului

În Planul național de acțiune trebuie incluse prevederi referitoare la informarea persoanelor care ar putea fi expuse la efectul de deviere a produselor pulverizate.

Articolul 11 — Măsuri specifice de protecție a mediului acvatic, a zonelor limitrofe captărilor de apă de suprafață și din subteran în scopul potabilizării, a zăcămintelor de ape minerale și a captărilor aferente, a lacurilor și nămolurilor terapeutice și a zonelor de îmbăiere

(1) Măsurile corespunzătoare de protecție a mediului acvatic de efectele pesticidelor, precum și protecția apelor de suprafață destinate producerii de apă potabilă și a aprovizionării cu apă potabilă sunt adoptate de Ministerul Mediului și Pădurilor și Ministerul Sănătății și sunt prevăzute în Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, și se conformează dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 .

(2) Măsurile corespunzătoare de protecție a surselor de ape subterane sau de suprafață, a zăcămintelor de ape minerale și captările aferente, a lacurilor și nămolurilor terapeutice de efectele pesticidelor se vor adopta conform Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică.

(3) Măsurile specifice de protecție pentru corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, de efectele pesticidelor se vor adopta conform Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare.

(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) includ:

a) folosirea de preferință a pesticidelor care nu sunt clasificate periculoase pentru mediul acvatic, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 , și care nu conțin substanțe periculoase prioritare, așa cum sunt prevăzute în Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

b) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a pesticidelor, ca utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere mică, în special în cazul culturilor verticale, cum ar fi plantațiile de hamei, și în cazul livezilor, podgoriilor și pădurilor;

c) utilizarea măsurilor de reducere a riscului poluării externe cauzate de devierea pulverizării, drenare și scurgere. Măsurile privind stabilirea zonelor-tampon de dimensiuni corespunzătoare pentru protejarea organismelor acvatice nețintă, zonelor de protecție pentru apa de suprafață și apa subterană și zonelor utilizate pentru captarea apei potabile în care pesticidele nu trebuie să fie utilizate sau depozitate sunt reglementate în Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

d) reducerea sau eliminarea aplicării pesticidelor pe sau dea lungul drumurilor, căilor ferate, suprafețelor foarte permeabile sau altor infrastructuri din apropierea apelor subterane sau de suprafață sau pe suprafețe impermeabile cu risc mare de scurgere în apele de suprafață sau în sistemele de canalizare.

Articolul 12 — Reducerea utilizării pesticidelor sau a riscurilor în anumite zone

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Pădurilor și Ministerul Sănătății se asigură că în anumite zone specifice utilizarea pesticidelor este redusă la minimum sau interzisă, luând în considerare igiena necesară, cerințele de sănătate publică, protecția și conservarea speciilor de floră și faună sălbatică, habitatele naturale menționate în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , și rezultatele evaluării riscurilor relevante.

(2) În aceste zone specifice sunt adoptate măsuri adecvate de gestionare a riscurilor, și se utilizează cu prioritate produse de protecție a plantelor cu risc redus, astfel cum sunt definite la art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 , precum și măsuri de control biologic.

(3) Zonele specifice prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a) zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 14 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 , precum parcurile, grădinile publice, terenurile de sport și de recreere, curțile școlilor și terenurile de joacă și terenurile aflate în imediata vecinătate a instituțiilor de sănătate publică;

b) ariile naturale protejate, stabilite potrivit Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, sau alte zone identificate în vederea instituirii măsurilor de conservare necesare potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 ;

c) zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrătorilor din agricultură.

Articolul 13 — Manipularea și depozitarea pesticidelor și tratarea ambalajelor și a deșeurilor de pesticide

(1) Direcțiile pentru agricultură județene - unitățile fitosanitare județene și a municipiului București, agențiile județene pentru protecția mediului și comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu verifică dacă următoarele operațiuni efectuate de utilizatorii profesioniști și, după caz, de distribuitori nu pun în pericol sănătatea umană sau a mediului:

a) depozitarea, manipularea, diluarea și amestecul pesticidelor înainte de utilizare;

b) manipularea ambalajelor și a deșeurilor de pesticide;

c) eliminarea amestecurilor din rezervor rămase după aplicare;

d) curățarea echipamentului utilizat după aplicarea pesticidelor;

e) recuperarea sau eliminarea deșeurilor de pesticide și a ambalajelor acestora în conformitate cu legislația în vigoare privind deșeurile.

(2) Direcțiile pentru agricultură județene - unitățile fitosanitare județene și a municipiului București și agențiile județene pentru protecția mediului iau toate măsurile necesare cu privire la pesticidele autorizate pentru utilizatorii neprofesioniști pentru a evita operațiunile de manipulare periculoase, măsuri care prevăd utilizarea pesticidelor cu toxicitate redusă, a produselor formulate gata de utilizare și dimensiunea containerelor sau a ambalajelor utilizatorilor neprofesioniști.

(3) Direcțiile pentru agricultură județene - unitățile fitosanitare, agențiile pentru protecția mediului și comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu verifică dacă spațiile de depozitare a pesticidelor pentru uz profesional sunt construite astfel încât să împiedice emisiile accidentale, dacă amplasamentul, dimensiunile și materialele de construcție a depozitelor sunt corespunzătoare scopului acestora și dacă proprietarii depozitelor dețin autorizație de mediu pentru comercializare și depozitare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările ulterioare.

Articolul 14 — Gestionarea integrată a dăunătorilor

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" promovează gestionarea dăunătorilor cu consum redus de pesticide și acordă prioritate metodelor nechimice, astfel încât utilizatorii profesioniști de pesticide să treacă la utilizarea practicilor și produselor disponibile care prezintă cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

(2) Gestionarea dăunătorilor cu consum redus de pesticide include atât gestionarea integrată a dăunătorilor, cât și agricultura ecologică, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 , al cărui cadru instituțional de aplicare a fost instituit prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 65/2010 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare, de aprobare a organismelor de inspecție și certificare și de supraveghere a activității organismelor de control, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 51 / 56/2010 pentru aprobarea regulilor naționale privind autorizarea importurilor de produse agroalimentare ecologice din țări terțe.

(3) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" stabilesc și susțin crearea condițiilor necesare de punere în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor.

(4) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" se asigură că utilizatorii profesioniști au la dispoziție informații și instrumente pentru monitorizarea dăunătorilor și pentru luarea deciziilor, precum și servicii de consultanță privind gestionarea integrată a dăunătorilor.

(5) Până la data de 30 iunie 2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să prezinte Comisiei Europene un raport privind punerea în aplicare a prevederilor alin. (1)-(4) și în special privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor.

(6) Până la data de 1 ianuarie 2014, în Planul național de acțiune sunt prezentate modalitățile prin care sunt puse în aplicare principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 3 , de către toți utilizatorii profesioniști de pesticide.

(7) Anexa nr. 3 se modifică și se completează în raport cu evoluțiile tehnice și științifice, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

(8) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale stabilește măsurile necesare de stimulare a utilizatorilor profesioniști pentru punerea în aplicare, pe bază de voluntariat, a unor ghiduri specifice anumitor culturi sau sectoare privind gestionarea integrată a dăunătorilor.

(9) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, AIPROM sau asociațiile profesionale ale producătorilor agricoli elaborează ghidurile prevăzute la alin. (8) .

(10) Ghidurile care sunt relevante sunt prezentate în Planul național de acțiune.