(1) Prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale se pot aproba consumatorii persoane juridice, beneficiari ai serviciilor de alimentare cu apă și furnizare de energie termică și apă caldă, la care trebuie asigurat un minim de consum tehnologic pentru evitarea accidentelor tehnologice sau cu impact ecologic, pentru asigurarea sănătății publice, precum și pentru evitarea unor probleme sociale deosebite.
(2) În cazul neachitării facturilor cu scadență în luna curentă, precum și a sumelor prevăzute în graficele de eșalonare de către consumatorii aprobați potrivit alin. (1) , aceștia vor fi alimentați la nivelul minim necesar, stabilit împreună cu furnizorul de utilități, iar facturile aferente consumurilor respective vor fi suportate din bugetele locale.
(3) În cazuri excepționale, prin hotărâri ale Guvernului se poate aproba continuarea furnizării utilităților la un nivel minim, stabilit de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat împreună cu furnizorul, unor consumatori, alții decât cei prevăzuți la alin. (1) , pentru a se evita declanșarea unor accidente tehnologice sau cu impact ecologic, pentru asigurarea sănătății publice, în cazul în care nu se achită integral obligațiile curente și cele rezultate din graficele de eșalonare.
(4) Prin hotărârile de aprobare prevăzute la alin. (1) și (3) vor fi precizate:
a) motivele care au condus la necesitatea furnizării în continuare de utilități;
b) consecințele întreruperii furnizării acestora;
c) ordonatorul principal de credite al bugetului de stat sau al bugetului local, în funcție de autoritatea care aprobă continuarea furnizării de utilități, respectiv Guvernul sau autoritatea administrației publice locale;
d) sursa de acoperire a consumului respectiv;
e) măsurile concrete de sancționare a celor vinovați, precum și acțiunile ce urmează a fi întreprinse în perioada imediat următoare pentru a putea face posibilă plata consumurilor și, respectiv, restituirea sumelor avansate de la bugetele locale sau, după caz, de la bugetul de stat.
(5) Sumele suportate în condițiile alin. (2) și (3) din cheltuielile bugetelor locale sau ale bugetului de stat se recuperează de către ordonatorii de credite care le-au acordat de la persoanele juridice care aveau obligația plății acestora, în termen de cel mult 12 luni, cu excepția sumelor aprobate sub formă de subvenții, în condițiile dispozițiilor legale în vigoare.