Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eșalonărilor la plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012 , cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după alineatul (1²) se introduce un nou alineat, alineatul (1³), cu următorul cuprins: "(1³) Prin obligații fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală se înțelege inclusiv creanțele stabilite de alte organe decât cele prevăzute la art. 1 și transmise spre recuperare Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit legii." 2. La articolul 3 alineatul (2), litera f) se abrogă. 3. La articolul 9, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: "(3) Pot forma obiect al garanțiilor constituite potrivit alin. (2) bunurile mobile care nu au durata normală de funcționare expirată potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și bunurile mobile care, deși au durata normală de funcționare expirată, au fost supuse reevaluării potrivit regulilor contabile în vigoare." 4. La articolul 9, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (15¹), cu următorul cuprins: "(15¹) În cazul în care contribuabilul solicită înlocuirea sau redimensionarea garanției potrivit alin. (14), iar sumele rămase din eșalonarea la plată sunt mai mici decât limitele prevăzute la alin. (13), prin excepție de la prevederile alin. (15), organul fiscal eliberează garanțiile." 5. La articolul 10 alineatul (1), literele a) și b¹) se modifică și vor avea următorul cuprins: "a) să se declare și să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eșalonare la plată, cu excepția situației în care contribuabilul a solicitat eșalonarea la plată potrivit art. 10¹. Eșalonarea la plată își menține valabilitatea și dacă aceste obligații sunt declarate și achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenței prevăzute de lege, inclusiv, sau până la finalizarea eșalonării la plată în situația în care acest termen se împlinește după data stingerii în totalitate a obligațiilor fiscale eșalonate la plată; ...................................................................... b¹) să se achite diferențele de obligații fiscale stabilite prin declarații rectificative în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declarației, cu excepția situației în care contribuabilul a solicitat eșalonarea la plată potrivit art. 10¹;". 6. La articolul 10 alineatul (1), litera e) se abrogă. 7. La articolul 10 alineatul (1), literele f) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins: "f) să se achite creanțele stabilite de alte organe decât cele prevăzute la art. 1 și transmise spre recuperare Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat, pentru care au fost comunicate somații după data comunicării deciziei de eșalonare la plată, în cel mult 180 de zile de la comunicarea somației sau până la finalizarea eșalonării la plată în situația în care termenul de 180 de zile se împlinește după data stingerii în totalitate a obligațiilor fiscale eșalonate la plată, cu excepția situației în care contribuabilul a solicitat eșalonarea potrivit art. 10¹; 8. La articolul 10, alineatul (2) se abrogă. 9. La articolul 10¹ alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: "d) obligațiile fiscale principale stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizie de impunere, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, cu termene de plată după data comunicării deciziei de eșalonare la plată." 10. La articolul 10¹ alineatul (1), după litera d) se introduc patru noi litere, literele e), f), g) și h), cu următorul cuprins: "e) obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eșalonare la plată;
g) să achite obligațiile fiscale rămase nestinse după soluționarea deconturilor potrivit art. 6 alin. (4), în cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, cu excepția situației în care contribuabilul a solicitat eșalonarea la plată potrivit art. 10¹;"
f) diferențele de obligații fiscale stabilite prin declarații rectificative;
g) creanțele stabilite de alte organe decât cele prevăzute la art. 1 și transmise spre recuperare Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în situația în care transmiterea creanțelor se efectuează pe perioada derulării eșalonării la plată;
h) obligațiile fiscale rămase nestinse după soluționarea deconturilor potrivit art. 6 alin. (4);"
11. La articolul 10¹, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: "(1¹) Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eșalonare la plată ori într-un an de eșalonare sau, după caz, fracție de an de eșalonare, calculat începând cu data comunicării deciziei de eșalonare. Aceste prevederi nu sunt aplicabile obligațiilor fiscale prevăzute la alin. (1) lit. a)-c)." 12. La articolul 10¹, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 10 alin. (1) lit. a), b), b¹), f), g), g¹) sau g²), după caz, și se soluționează de organul fiscal competent prin decizie de modificare a deciziei de eșalonare la plată ori decizie de respingere, după caz."