Secțiunea a 3-a — Comitetul pentru situații de criză financiară și planul de redresare financiară · OUG 46/2013

Articolul 5

(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, se constituie comitetul pentru situații de criză financiară, prin ordin al prefectului. Acesta se convoacă de către prefect. Comitetul include următoarele persoane:

a) primarul sau președintele consiliului județean, al unității administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară, după caz;

b) șeful compartimentului financiar-contabil al unității administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară;

c) conducătorul serviciului public de interes local care a generat starea de criză financiară, după caz;

d) un reprezentant al autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară;

e) un reprezentant al direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București;

f) un reprezentant al structurii asociative a autorităților administrației publice locale din a cărei categorie face parte unitatea administrativ-teritorială în cauză.

(2) Comitetul pentru situații de criză financiară este legal constituit în prezența tuturor membrilor, iar deciziile se iau prin vot, cu majoritate simplă.

(3) În termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalți membri ai comitetului pentru situații de criză financiară pregătesc un plan de redresare financiară a unității administrativ-teritoriale, cu avizul camerei de conturi teritoriale.

(4) Planul de redresare financiară cuprinde:

1. o prezentare a situației economico-financiare a unității administrativ-teritoriale;

2. măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esențiale de către autoritățile administrației publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară;

3. măsuri de îmbunătățire a managementului financiar și a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esențiale;

4. măsuri de creștere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum și de generare de venituri suplimentare;

5. măsuri pentru reducerea cheltuielilor;

6. planificarea economico-financiară și bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, care presupune:

a) analiza tuturor veniturilor și cheltuielilor bugetare, recomandări pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, precum și elaborarea de rectificări ale bugetului local;

b) proiecția veniturilor și cheltuielilor pentru anul curent și pentru următorii 2 ani;

c) restructurarea conducerii, organizării și gestionării aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, a serviciilor și instituțiilor publice de interes local sau județean, după caz;

7. stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective, persoane responsabile și termene.

(5) Planul de redresare financiară se aprobă, la propunerea ordonatorului principal de credite, prin hotărâre a autorității deliberative, potrivit art. 74 alin. (9) din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 6

La elaborarea planului de redresare financiară, atribuțiile comitetului pentru situații de criză financiară sunt:

a) verifică estimarea veniturilor unităților administrativ-teritoriale și analizează gradul de colectare a veniturilor proprii, estimează veniturile din impozitul pe venit și sumele destinate echilibrării bugetelor locale;

b) cercetează cauzele lipsei de fonduri și furnizează soluții cu privire la modalitatea de finanțare a activităților pentru îndeplinirea atribuțiilor din sarcina autorităților administrației publice locale.

Articolul 7

Planul de redresare financiară poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informații sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite împreună cu membrii comitetului pentru situații de criză financiară și se supune aprobării autorității deliberative.

Articolul 8

Implementarea planului de redresare financiară este obligatorie pentru autoritatea administrației publice locale implicate și pentru instituțiile și serviciile publice de interes local sau județean, după caz, indiferent de forma de finanțare, care intră în sfera de responsabilitate a ordonatorului principal de credite.

Articolul 9

Ordonatorul principal de credite transmite, cel puțin o dată pe lună, un raport detaliat despre implementarea măsurilor și activităților cuprinse în planul de redresare financiară către autoritatea deliberativă și către membrii comitetului pentru situații de criză financiară.

Articolul 10

Controlul executării și îndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de redresare financiară este realizat de comitetul pentru situații de criză financiară.

Articolul 11

Pe perioada implementării planului de redresare financiară ordonatorul principal de credite nu poate, fără aprobarea emisă de autoritatea deliberativă și fără avizul consultativ al comitetului pentru situații de criză financiară:

a) să ia nicio decizie care să conducă la creșterea obligațiilor financiare;

b) să inițieze înființarea de noi servicii publice sau instituții;

c) să angajeze personal suplimentar;

d) să dea curs oricăror obligații financiare contractate și necuprinse în planul de redresare financiară pentru rezolvarea situației de criză financiară;

e) să împrumute fonduri, cu excepția împrumuturilor de refinanțare;

f) să participe la înființarea ori finanțarea unor asociații de dezvoltare intercomunitară sau orice alte forme de asociere;

g) să participe cu capital social la înființarea de societăți comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.