Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 septembrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018 , cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică carburanților utilizați pentru propulsia autovehiculelor rutiere, utilajelor mobile nerutiere, inclusiv a tractoarelor agricole și forestiere, navelor de navigație interioară și ambarcațiunilor de agrement atunci când nu se află pe mare.
2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), cu următorul cuprins:(2¹) Începând cu 1 ianuarie 2026 pentru carburanții care sunt folosiți pentru motoare cu aprindere prin scânteie și motoare cu aprindere prin compresie specificațiile tehnice bazate pe considerente de sănătate și de mediu, ținând seama de cerințele tehnice ale acestor motoare, se aplică în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență.
3. La articolul 2 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, lit. j¹), cu următorul cuprins:j¹) culturi de protecție - culturi secundare cu scop de protejare a solului;
4. La articolul 5, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) Prin excepție de la prevederile alin. (6), motorina destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement poate fi introdusă pe piață și/sau comercializată în cazul în care conținutul de sulf al carburanților lichizi respectivi nu depășește 10 mg/kg.
5. După articolul 5¹ se introduce un nou articol, art. 5², cu următorul cuprins:Articolul 5² Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, operatorii economici comercializează carburanți cu un conținut minim de biocombustibili avansați și biogaz produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică de minimum 5,5% în conținut energetic, din care cel puțin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, în anul 2030.
6. La articolul 8, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins:(12) Datele colectate și raportate pentru anul 2023 autorității competente în conformitate cu prevederile art. 5 vor fi raportate de către aceasta Comisiei Europene în conformitate cu anexa nr. 7 până la data de 31 decembrie 2025.
7. La articolul 11, alineatele (4)-(10) se abrogă.
8. La articolul 12, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8¹), cu următorul cuprins:(8¹) În cazul în care un operator economic furnizează dovezi sau date obținute în conformitate cu un sistem care face obiectul unei decizii adoptate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte, cu modificările ulterioare, ministerul de resort ia în considerare dovezile de respectare a elementelor vizate de sistem furnizate de către operatorul economic.
9. La articolul 13 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) specificațiile pentru benzină și pentru motorină prevăzute la art. 3 alin. (1), (2) și (3¹), la art. 5 alin. (4) și (5) și la art. 5² alin. (1);
10. Anexa nr. 1 se abrogă.
11. La anexa nr. 2, notele de subsol 1 , 2 și 5 se modifică și vor avea următorul cuprins:^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 228:2012+A1:2017. Autoritățile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 228:2012+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește. ^(2) Valorile menționate în specificație sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019. ............................................................. ^(5) Alți mono-alcooli și eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depășește pe cel menționat în EN 228:2012+A1:2017.
12. La anexa nr. 3, notele de subsol 1 , 2 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins:^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 590:2013+A1:2017. Autoritățile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 590:2013+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește. ^(2) Valorile menționate în specificație sunt «valori reale». La stabilirea valorilor-limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019. ............................................................. ^(4) Începând cu 1 ianuarie 2027, furnizorilor de combustibil le este interzis să introducă pe piață motorină diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (EMAG) mai mare de 7%.
13. Anexa nr. 9 se abrogă.
14. La anexa nr. 10 partea A, titlul se modifică și va avea următorul cuprins:PARTEA A Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați:
15. La anexa nr. 10 partea A, după litera q) se introduc cinci noi litere, lit. r)-ț), cu următorul cuprins:r) uleiuri de fuzel provenite din distilare alcoolică; s) metanol brut din celuloză kraft rezultată din producția de pastă de lemn; ș) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea lor să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației; t) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației; ț) cianobacterii (alge albastre-verzi).
16. La anexa nr. 10 partea B, titlul se modifică și va avea următorul cuprins:PARTEA B Materii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi, a căror contribuție la îndeplinirea obiectivelor menționate la art. 24 alin. (6) lit. a) trebuie să fie limitată la:
17. La anexa nr. 10 partea B, după litera b) se introduc patru noi litere, lit. c)-f), cu următorul cuprins:c) culturi deteriorate care nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în lanțul alimentar sau furajer, cu excepția substanțelor care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde prezentei definiții; d) ape reziduale municipale și derivații lor, alții decât nămolul de epurare; e) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere și a materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației; f) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție, cu excepția materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea lor să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației.
18. La anexa nr. 11 lit. B, punctele 6 , 15 și 18 se modifică și vor avea următorul cuprins:Pentru calculul menționat la punctul 1 lit. a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e_sca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea culturilor și a sistemului de rotație a culturilor, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri, precum compost și digestat fermentat din gunoi de grajd, se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversității. În plus, se furnizează dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (. ( Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu, printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea creșterii cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. ............................................................. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO_2, e_ccr, este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora le sunt atribuite și se limitează la emisiile evitate prin captarea CO_2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO_2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale până la data de 1 ianuarie 2036. ............................................................... Pentru calculele menționate la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e_ec + e_l + e_sca + acele fracții ale e_p, e_td, e_ccs și e_ccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocombustibililor și biolichidelor, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 17 se iau în considerare în scopul acestor calcule. Pentru calculul respectiv se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ. Ca regulă generală, deșeurile și reziduurile, inclusiv toate deșeurile și reziduurile incluse în anexa nr. 10, se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză pentru calculul menționat la punctul 17 este rafinăria.