Dispoziții privind dreptul de ședere

Azi

OUG 70/2019 · 17 articole

Secțiunea 1 — Intrarea și șederea pe teritoriul României

Articolul 2

Prezenta ordonanță de urgență utilizează termeni și expresii având semnificația prevăzută în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 3

Persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit se bucură, pe teritoriul României, de drepturile prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4

(1) Persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit au următoarele obligații:

a) să respecte legislația română pe timpul șederii în România;

b) să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade;

c) să se supună controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii;

d) să se supună, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens;

e) să declare, în termen de 30 de zile, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care le-a acordat dreptul de ședere următoarele:

(i) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;

(ii) prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat;

f) să solicite un nou document de identitate în cazul în care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința, odată cu declararea modificării intervenite în situația personală;

g) să declare, în termen de 48 de ore, la organul de poliție competent teritorial, furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat sau a documentelor de identitate.

(2) În cazul persoanelor cu statut Brexit și al persoanelor cu statut post-Brexit care își schimbă domiciliul sau reședința, termenul prevăzut la alin. (1) lit. e) curge de la data stabilirii la noua adresă.

Articolul 5

Persoanelor cu statut Brexit care au obținut rezidența permanentă pe teritoriul României sau au fost înregistrate pe teritoriul României în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată , cu modificările și completările ulterioare, până la data retragerii inclusiv li se recunosc până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv documentele eliberate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.

Articolul 6

Intrarea persoanelor cu statut Brexit și a celor cu statut post-Brexit în România se face cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).

Secțiunea a 2-a — Dispoziții privind obținerea vizei de lungă ședere

Articolul 7

(1) Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei pentru persoanele cu statut post-Brexit se eliberează gratuit de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care acestea își au reședința sau domiciliul.

(2) Viza de lungă ședere se eliberează fără obligativitatea depunerii la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări a unei cereri de reîntregire a familiei de către persoana cu statut Brexit.

(3) Solicitarea de viză trebuie însoțită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie;

b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;

c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.

Secțiunea a 3-a — Dispoziții privind dreptul de ședere temporară

Articolul 8

(1) Persoanele cu statut Brexit intrate pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv, dar neînregistrate în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată , cu modificările și completările ulterioare, pot solicita, în termen de maximum 90 de zile de la data retragerii, prelungirea dreptului de ședere temporară în România, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

(2) Dreptul de ședere temporară în România se prelungește dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) nu sunt semnalați de autoritățile competente că prezintă un pericol pentru apărarea și securitatea națională ori sănătatea publică;

b) posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, cu excepția cazurilor în care acesta a expirat după intrarea în România și, din motive independente de voința persoanei în cauză, respectivul document nu a putut fi prelungit;

c) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit și locuiesc efectiv la adresa la care declară că au reședința sau domiciliul pe teritoriul României;

d) fac dovada că dețin mijloace de întreținere pentru ei și membrii lor de familie, cel puțin la nivelul venitului minim garantat în România.

(3) Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un certificat medical, eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada mijloacelor de întreținere, precum și, după caz, de unul dintre următoarele documente:

a) dovada legăturii de rudenie în cazul membrilor de familie;

b) documente emise de autoritățile din statul de cetățenie sau de rezidență prin care se face dovada că membrul de familie al cetățeanului britanic se află în întreținerea sau gospodărește împreună cu cetățeanul britanic sau se află în situația în care, din motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia;

c) documentul prin care se atestă faptul că relația de parteneriat cu cetățeanul britanic a fost înregistrată, în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relație de conviețuire cu cetățeanul britanic, în cazul parteneriatului neînregistrat.

(4) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

Articolul 9

(1) Persoanele cu statut Brexit înregistrate până la data retragerii inclusiv, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată , cu modificările și completările ulterioare, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, prelungirea dreptului de ședere temporară în România, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

(2) Dreptul de ședere temporară în România se prelungește dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8 alin. (2) .

(3) Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 8 alin. (3) .

(4) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) .

Articolul 10

(1) Persoanele cu statut post-Brexit pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în România, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

(2) Dreptul de ședere temporară în România se prelungește dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8 alin. (2) .

(3) Dreptul de ședere temporară în România se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere cetățeanului britanic.

(4) Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 8 alin. (3) .

(5) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) .

Articolul 11

(1) Dreptul de ședere temporară în România al persoanelor cu statut Brexit prevăzute la art. 8 și 9 se prelungește pentru o perioadă de cinci ani, pentru scopul prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dreptul de ședere temporară în România al persoanelor cu statut post-Brexit se prelungește pentru scopul prevăzut la art. 62 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dacă se constată că la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, prelungirea dreptului de ședere temporară se refuză cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 52 alin. (1¹) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea a 4-a — Dispoziții privind dreptul de ședere pe termen lung

Articolul 12

(1) Persoanelor cu statut Brexit care au obținut rezidența permanentă pe teritoriul României în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată , cu modificările și completările ulterioare, până la data retragerii inclusiv li se recunoaște acest drept ca drept de ședere pe termen lung acordat în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare, dacă solicită eliberarea permisului de ședere pe termen lung până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a)-c) .

(2) Cererea de eliberare a permisului de ședere pe termen lung va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un certificat medical, eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, și de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României.

Articolul 13

(1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioadă nedeterminată, persoanelor cu statut Brexit prevăzute la art. 8 și 9 care la data soluționării cererii sunt titulari ai unui drept de ședere temporară, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au avut drept de ședere temporară pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, iar în această perioadă împotriva acestora nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național;

b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul venitului minim garantat în România;

c) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;

d) nu prezintă pericol pentru securitatea națională;

e) nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.

(2) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

(3) Minorii pot obține drept de ședere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinți sunt titulari ai unui drept de ședere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) . În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere pe termen lung, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.

(4) La stabilirea continuității perioadei de ședere temporară nu sunt considerate întreruperi:

a) absențele temporare de pe teritoriul României care nu depășesc 6 luni în decurs de un an;

b) absența de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu;

c) absența de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate și de naștere, boală gravă, participarea la programe de învățământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau o țară terță, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive.

(5) Dovada continuității șederii temporare pe teritoriul României prevăzute la alin. (1) lit. a) cade în sarcina solicitantului și poate fi făcută prin orice mijloc de probă.

(6) Acordarea dreptului de ședere pe termen lung se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 4 din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice și a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993 , cu modificările și completările ulterioare.

(7) Dreptul de ședere pe termen lung se aprobă în condițiile prevăzute la art. 73 alin. (1) , (2) , (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(8) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare, propune șefului Inspectoratului General pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 74 alin. (2) și (5) din același act normativ.

(9) Dreptul de ședere pe termen lung încetează în una dintre următoarele situații:

a) persoana prezintă pericol pentru securitatea națională;

b) persoana absentează de pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de 5 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un alt stat membru al Uniunii Europene;

c) persoana formulează o cerere în acest sens;

d) persoana dobândește cetățenia română.

Secțiunea a 5-a — Dispoziții privind cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, de recunoaștere sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung și permisele de ședere eliberate

Articolul 14

(1) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, precum și cele de recunoaștere sau acordare a dreptului de ședere pe termen lung se depun personal de către solicitanți.

(2) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară și cele de recunoaștere a dreptului de ședere pe termen lung vor fi soluționate în termen de 30 de zile de la data depunerii acestora. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

(3) Cererile de acordare a dreptului de ședere pe termen lung vor fi soluționate în termen de 60 de zile de la data depunerii acestora. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Articolul 15

(1) Prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 3 din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 24/1992 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) În permisele de ședere eliberate persoanelor cu statut Brexit se înscriu mențiunile „Statut Brexit“ și „Drept de muncă“.

(3) În permisele de ședere eliberate persoanelor cu statut post-Brexit se înscrie mențiunea „Reîntregirea familiei“.

Articolul 16

Fiecărei persoane cu statut Brexit și fiecărei persoane cu statut post-Brexit căreia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere pe termen lung i se atribuie sau i se menține, în cazul în care a fost atribuit deja, de către Inspectoratul General pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere.

Articolul 17

Persoanelor cu statut Brexit și persoanelor cu statut post-Brexit le sunt aplicabile prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește regimul șederii ilegale și documentele care se eliberează străinilor.

Secțiunea a 6-a — Contravenții

Articolul 18

(1) Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:

a) neîndeplinirea de către persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit a obligației de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de ședere în România prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) ;

b) nedeclararea de către persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit a informațiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e) și f) ;

c) nerespectarea de către persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit a obligației prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g) ;

d) nedepunerea solicitării de prelungire a dreptului de ședere de către persoanele cu statut Brexit în termenul prevăzut la art. 8 alin. (1) , dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020 inclusiv.

(2) În temeiul prezentei ordonanțe de urgență sunt considerate contravenții și faptele prevăzute la art. 134 pct. 10 teza 1 și pct. 13 teza 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare, pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la art. 135 lit. a) din același act normativ.

(3) Contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă care se aplică după cum urmează:

a) de la 400 lei la 700 lei, în cazul unei șederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de ședere;

b) de la 600 lei la 1000 lei, în cazul unei șederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de ședere;

c) de la 800 lei la 1.200 lei, în cazul unei șederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de ședere.

(4) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.

(5) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrători anume desemnați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ori, după caz, de agenți constatatori anume desemnați ai altor instituții, potrivit competențelor.

(6) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.