(1) Rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor și birourilor teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt verificate de procurorii-șefi ai acestor servicii ori birouri.
(2) Rechizitoriile întocmite de procurorii-șefi ai birourilor teritoriale sunt verificate de procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, iar în lipsa acestora de către procurorii șefi secție.
(3) Rechizitoriile întocmite de procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, precum și cele întocmite de procurorii din cadrul secțiilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt verificate de procurorii-șefi ai secțiilor.
(4) Când rechizitoriile sunt întocmite de procurorii-șefi ai secțiilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, verificarea se face de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
(5) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de procurorii ierarhic superiori prevăzuți la alin. (1)-(4) .
(6) Procurorii ierarhic superiori prevăzuți la alin. (1)-(4) exercită în mod corespunzător și alte atribuții prevăzute în Codul de procedură penală pentru procurorul ierarhic superior.
(7) Conflictul de competență ivit între structurile din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se soluționează de către procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
(8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență ivite între Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.