Anexa nr. 11
*)
Anexa nr. 11 este reprodusă în facsimil. REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Șl OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILI
A. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR
AȘCHII DE LEMN
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | ||
| Căldură | Energie electrică | Căldură | Energie electrică | ||
| Așchii de lemn din reziduuri forestiere | 1-500 km | 93% | 89% | 91 % | 87% |
| 500-2 500 km | 89% | 84% | 87% | 81 % | |
| 2500-10000 km | 82% | 73% | 78% | 67% | |
| Peste 10 000 km | 67% | 51 % | 60% | 41 % | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) | 2 500-10 000 km | 11% | 65% | 73% | 60% |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | 1-500 km | 89% | 83% | 87% | 81 % |
| 500-2 500 km | 85 % | 78% | 84% | 76% | |
| 2 500-10000 km | 78% | 67% | 74% | 62% | |
| Peste 10 000 km | 63% | 45% | 57% | 35% | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fără fertilizare) | 1-500 km | 91 % | 87% | 90% | 85% |
| 500-2 500 km | 88% | 82% | 86% | 79% | |
| 2500-10000 km | 80% | 70% | 77% | 65% | |
| Peste 10 000 km | 65% | 48% | 59% | 39% | |
| Așchii de lemn din lemn comercializabil | 1-500 km | 93% | 89% | 92% | 88% |
| 500-2 500 km | 90% | 85% | 88% | 82% | |
| 2 500-10 000 km | 82% | 73% | 79% | 68% | |
| Peste 10 000 km | 67% | 51 % | 61 % | 42% | |
| Așchii de lemn din reziduuri industriale | 1-500 km | 94% | 92% | 93% | 90% |
| 500-2 500 km | 91 % | 87% | 90% | 85% | |
| 2500-10000 km | 83% | 75% | 80% | 71 % | |
| Peste 10 000 km | 69% | 54% | 63 % | 44% |
PELETE DE LEMN (*1)
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | |||
| Căldură | Energie electrică | Căldură | Energie electrică | |||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere | Cazul 1 | 1-500 km | 58% | 37% | 49% | 24% |
| 500-2 500 km | 58% | 37% | 49% | 25% | ||
| 2 500-10 000 km | 55% | 34% | 47% | 21 % | ||
| Peste 10 000 km | 50% | 26% | 40% | 11 % | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 77% | 66% | 72% | 59% | |
| 500-2 500 km | 77% | 66% | 72% | 59% | ||
| 2 500-10 000 km | 75% | 62% | 70% | 55% | ||
| Peste 10 000 km | 69% | 54% | 63% | 45% | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 92% | 88% | 90% | 85% | |
| 500-2 500 km | 92% | 88% | 90% | 86% | ||
| 2 500-10 000 km | 90% | 85% | 88% | 81 % | ||
| Peste 10 000 km | 84% | 76% | 81 % | 72% | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) | Cazul 1 | 2 500-10 000 km | 52% | 28% | 43% | 15% |
| Cazul 2a | 2 500-10 000 km | 70% | 56% | 66% | 49% | |
| Cazul 3a | 2 500-10 000 km | 85% | 78% | 83% | 75% | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | Cazul 1 | 1-500 km | 54% | 32% | 46% | 20% |
| 500-10 000 km | 52% | 29% | 44% | 16% | ||
| Peste 10 000 km | 47% | 21 % | 37% | 7% | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 73% | 60% | 69% | 54% | |
| 500-10 000 km | 71 % | 57% | 67% | 50% | ||
| Peste 10 000 km | 66% | 49% | 60% | 41 % | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 88% | 82% | 87% | 81 % | |
| 500-10 000 km | 86% | 79% | 84% | 77% | ||
| Peste 10 000 km | 80% | 71 % | 78% | 67% | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) | Cazul 1 | 1-500 km | 56% | 35% | 48% | 23% |
| 500-10 000 km | 54% | 32% | 46% | 20% | ||
| Peste 10 000 km | 49% | 24% | 40% | 10% | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 76% | 64% | 72% | 58% | |
| 500-10 000 km | 74% | 61 % | 69% | 54% | ||
| Peste 10 000 km | 68% | 53 % | 63% | 45 % | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 91 % | 86% | 90% | 85% | |
| 500-10 000 km | 89% | 83% | 87% | 81 % | ||
| Peste 10 000 km | 83% | 75% | 81 % | 71 % | ||
| Lemn comercializabil | Cazul 1 | 1-500 km | 57% | 37% | 49% | 24% |
| 500-2 500 km | 58% | 37% | 49% | 25% | ||
| 2 500-10 000 km | 55% | 34% | 47% | 21 % | ||
| Peste 10 000 km | 50% | 26% | 40% | 11 % | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 77% | 66% | 73% | 60% | |
| 500-2 500 km | 77% | 66% | 73% | 60% | ||
| 2 500-10 000 km | 75% | 63% | 70% | 56% | ||
| Peste 10 000 km | 70% | 55 % | 64% | 46% | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 92% | 88% | 91 % | 86% | |
| 500-2 500 km | 92% | 88% | 91 % | 87% | ||
| 2 500-10 000 km | 90% | 85% | 88% | 83% | ||
| Peste 10 000 km | 84% | 77% | 82% | 73% | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului | Cazul 1 | 1-500 km | 75% | 62% | 69% | 55% |
| 500-2 500 km | 75% | 62% | 70% | 55% | ||
| 2 500-10 000 km | 72% | 59% | 67% | 51 % | ||
| Peste 10 000 km | 67% | 51 % | 61 % | 42% | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 87% | 80% | 84% | 76% | |
| 500-2 500 km | 87% | 80% | 84% | 77% | ||
| 2 500-10 000 km | 85% | 77% | 82% | 73% | ||
| Peste 10 000 km | 79% | 69% | 75% | 63% | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 95% | 93% | 94% | 91 % | |
| 500-2 500 km | 95% | 93% | 94% | 92% | ||
| 2 500-10 000 km | 93% | 90% | 92% | 88% | ||
| Peste 10 000 km | 88% | 82% | 85% | 78% |
FILIERE AGRICOLE
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | ||
| Căldură | Energie electrică | Căldură | Energic electrică | ||
| Reziduuri agricole cu o densitate < 0,2 t/mc (*2) | 1- 500 km | 95% | 92% | 93% | 90% |
| 500-2 500 km | 89% | 83% | 86% | 80% | |
| 2 500-10 000 km | 77% | 66% | 73% | 60% | |
| Peste 10 000 km | 57% | 36% | 48% | 23% | |
| Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (*3) | 1-500 km | 95% | 92% | 93% | 90% |
| 500-2 500 km | 93% | 89% | 92% | 87% | |
| 2 500-10 000 km | 88% | 82% | 85% | 78% | |
| Peste 10 000 km | 78% | 68% | 74% | 61 % | |
| Pelete din paie | 1-500 km | 88% | 82% | 85% | 78% |
| 500-10 000 km | 86% | 79% | 83% | 74% | |
| Peste 10 000 km | 80% | 70% | 76% | 64% | |
| Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr | 500-10 000 km | 93% | 89% | 91 % | 87% |
| Peste 10 000 km | 87% | 81 % | 85% | 77% | |
| Făină de sâmburi de palmier | Peste 10 000 km | 20% | -18% | 11 % | -33 % |
| Făină de sâmburi de palmier (fară emisii de CH4 de la presa de ulei) | Peste 10 000 km | 46% | 20% | 42% | 14% |
BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*4)
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiunea tehnologică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | |
| Gunoi de grajd umed (¹) | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis (²) | 146% | 94% |
| Digestat în mediu închis (³) | 246 % | 240 % | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 136% | 85% | |
| Digestat în mediu închis | 227 % | 219% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 142% | 86% | |
| Digestat în mediu închis | 243 % | 235 % | ||
| Plantă de porumb întreagă (⁴) | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 36% | 21 % |
| Digestat în mediu închis | 59% | 53% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 34% | 18% | |
| Digestat în mediu închis | 55% | 47% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 28% | 10% | |
| Digestat în mediu închis | 52% | 43% | ||
| Deșeuri biologice | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 47% | 26% |
| Digestat în mediu închis | 84% | 78% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 43% | 21 % | |
| Digestat în mediu închis | 77% | 68% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 38% | 14% | |
| Digestat în mediu închis | 76% | 66% |
BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiunea tehnologică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | |
| Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 72% | 45% |
| Digestat în mediu închis | 120% | 114% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 67% | 40% | |
| Digestat în mediu închis | 111 % | 103 % | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 65% | 35% | |
| Digestat în mediu închis | 114% | 106% | ||
| Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 60% | 37% |
| Digestat în mediu închis | 100% | 94% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 57% | 32% | |
| Digestat în mediu închis | 93% | 85% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 53% | 27% | |
| Digestat în mediu închis | 94% | 85% | ||
| Gunoi de grajd - Porumb 60 % - 40 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 53% | 32% |
| Digestat în mediu închis | 88% | 82% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 50% | 28% | |
| Digestat în mediu închis | 82% | 73% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 46% | 22% | |
| Digestat în mediu închis | 81 % | 72% |
BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*5)
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiuni tehnologice | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită |
| Gunoi de grajd umed | Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși | 117% | 72% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 133% | 94% | |
| Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși | 190% | 179% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 206 % | 202 % | |
| Plantă de porumb întreagă | Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși | 35% | 17% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 51 % | 39% | |
| Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși | 52% | 41 % | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 68% | 63% | |
| Deșeuri biologice | Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși | 43% | 20% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 59% | 42% | |
| Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși | 70% | 58% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 86% | 80% |
BIOMETAN - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB (*6)
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiuni tehnologice | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită |
| Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (⁵) | 62% | 35% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși (⁶) | 78% | 57% | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 97% | 86% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 113% | 108% | |
| Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 53% | 29% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 69% | 51 % | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 83% | 71 % | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 99% | 94% | |
| Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 48% | 25% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 64% | 48% | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 74% | 62% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 90% | 84% |
B. METODOLOGIE 1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculcază prin formula următoare: (a) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin formula următoare: E= e(ec) + el + ep + e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) – e(ccr), unde: E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică; e(ec) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; el = emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; ep = emisii provenite din prelucrare; e(td) = emisii provenite din transport și distribuție; e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat; e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol prin intermediul unui mai bun management agricol; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare. (b) în cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: unde: E = emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi S(n) = ponderea materiilor prime n în conținutul energetic E(n) = emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă (*) unde: Pn = randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**) Wn = factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează: unde: In = contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă] AMn = umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SMn = umiditatea standard a substratului n (***). (*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd. (**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite: P(porumb): 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed @ 65 % umezeală] P(gunoi de grajd): 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed @ 90 % umezeală] P(deșeuri biologice) 3,41 [MJbiogaz/kg deșeuri biologice umede @ 76 % umezeală] (***) Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn: SM(porumb): 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SM(gunoi de grajd): 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SM(deșeuri biologice): 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] (c) în cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează: unde: E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei; Sn = ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor; e(ec,n) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n; e(td,materiiprime,n) = emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor; e(l,n) = emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n; e(sca) = reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*); ep = emisii provenite din prelucrare; e(td,produs) = emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan; e(u) = emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. (*) Pentru e(sca) se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan. (d) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează: (i) Pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică: EC(h) = E/eta(h) (ii) Pentru instalațiile energetice carc produc numai energie electrică: EC(el) = E/eta(el) unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. (iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: (iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1). C(h) = randamentul ciclului Camot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). Randamentul ciclului Camot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează: C(h) = (T(h) - T(0))/T(h) unde: T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h) poate fi definit după cum urmează: C(h) = randamentul ciclului Camot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (i) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; (ii) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; (iii) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. 2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează: (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ. (b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ. În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum sunt prevăzute la pct. 1 lit. (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (⁷). În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime ecc sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (⁸): unde: Factor combustibil materii prime(a) = [Raport MJ materii prime necesare pentru producerea a 1MJ combustibil] Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează: 3. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează: (a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi: REDUCERE = (EF(t) - EB))/EF(t) unde EB = emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; și EF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport (b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă: REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,el))/ECF(h c,el), unde ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică, ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. 4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează: CO2: 1 N2O: 298 CH4: 25 5. Emisiile provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) din Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. în absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. 6. Pentru calculul menționat la punctul 1 lit. a) , reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e_sca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea culturilor și a sistemului de rotație a culturilor, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri, precum compost și digestat fermentat din gunoi de grajd, se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversității. În plus, se furnizează dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (*). (*) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu, printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea creșterii cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. 7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare: el = (CSR - CSA) x 3,664 * 1 /20 x 1 /p - eB (¹⁰) unde: el = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” (n) și „terenuri cu cultură perenă” sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă; CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. în cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafață per an); și eB = bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8 . 8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune: (a) nu era folosit pentru activități agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; și (b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole. Bonusul de 29 g CO2 eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b). 9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și care a fost grav erodat. 10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (¹³), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol. 11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant. 12. Emisiile provenite din transport și distribuție, eu, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct. 13. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul e(u). 14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE. 15. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO_2, e_ccr, este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora le sunt atribuite și se limitează la emisiile evitate prin captarea CO_2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO_2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale până la data de 1 ianuarie 2036. 16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h), calculat după cum urmează: C(h) = (T(h) -T(0))/T(h) unde: T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C). Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează: Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie. În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; (b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. 17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16 . 18. Pentru calculele menționate la punctul 17 , emisiile care trebuie împărțite sunt e_ec + e_l + e_sca + acele fracții ale e_p, e_td, e_ccs și e_ccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocombustibililor și biolichidelor, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 17 se iau în considerare în scopul acestor calcule. Pentru calculul respectiv se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ. Ca regulă generală, deșeurile și reziduurile, inclusiv toate deșeurile și reziduurile incluse în anexa nr. 10 , se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză pentru calculul menționat la punctul 17 este rafinăria. 19. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3 , omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3 , omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 3 , omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică. În cazul combustibililor din biomasă utilizați pe post de combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 3 , omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.
C. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Brichete sau pelete de lemn
| Sistemul de producție a combustibiIilor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) | ||||||
| Cultivare | Prelucrare | Transport | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Cultivare | Prelucrare | Transport | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | ||
| Așchii de lemn din reziduuri forestiere | 1-500 km | 0,0 | 1,6 | 3,0 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 3,6 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 1,6 | 5,2 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 6,2 | 0,5 | |
| 2 500- 10 000 km | 0,0 | 1,6 | 10,5 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 12,6 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 1,6 | 20,5 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 24,6 | 0,5 | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) | 2 500- 10 000 km | 4,4 | 0,0 | 11,0 | 0,4 | 4,4 | 0,0 | 13,2 | 0,5 |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | 1-500 km | 3,9 | 0,0 | 3,5 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 4,2 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 3,9 | 0,0 | 5,6 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 6,8 | 0,5 | |
| 2 50010 000 km | 3,9 | 0,0 | 11,0 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 13,2 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 3,9 | 0,0 | 21,0 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 25,2 | 0,5 | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) | 1-500 km | 2,2 | 0,0 | 3,5 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 4,2 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 2,2 | 0,0 | 5,6 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 6,8 | 0,5 | |
| 2 50010 000 km | 2,2 | 0,0 | 11,0 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 13,2 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 2,2 | 0,0 | 21,0 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 25,2 | 0,5 | |
| Așchii de lemn din lemn comercializ abil | 1-500 km | 1,1 | 0,3 | 3,0 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 3,6 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 1,1 | 0,3 | 5,2 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 6,2 | 0,5 | |
| 2 500 10 000 km | 1,1 | 0,3 | 10,5 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 12,6 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 1,1 | 0,3 | 20,5 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 24,6 | 0,5 | |
| Așchii de lemn din reziduuri din industria lemnului | 1-500 km | 0,0 | 0,3 | 3,0 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 3,6 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 0,3 | 5,2 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 6,2 | 0,5 | |
| 2 50010 000 km | 0,0 | 0,3 | 10,5 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 12,6 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,3 | 20,5 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 24,6 | 0,5 |
Brichete sau pelete de lemn
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) | ||||||
| Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) | 1-500 km | 0,0 | 25,8 | 2,9 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 3,5 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 25,8 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 25,8 | 4,3 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 5,2 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 25,8 | 7,9 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) | 1-500 km | 0,0 | 12,5 | 3,0 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 12,5 | 2,9 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 12,5 | 4,4 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 12,5 | 8,1 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) | 1-500 km | 0,0 | 2,4 | 3,0 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 2,4 | 2,9 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 2,4 | 4,4 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 2,4 | 8,2 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 1) | 2500-10000 km | 3,9 | 24,5 | 4,3 | 0,3 | 3,9 | 29,4 | 5,2 | 0,3 |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 2a) | 2500-10000 km | 5,0 | 10,6 | 4,4 | 0,3 | 5,0 | 12,7 | 5,3 | 0,3 |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 3a) | 2500-10000 km | 5,3 | 0,3 | 4,4 | 0,3 | 5,3 | 0,4 | 5,3 | 0,3 |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 1) | 1-500 km | 3,4 | 24,5 | 2,9 | 0,3 | 3,4 | 29,4 | 3,5 | 0,3 |
| 500-10000 km | 3,4 | 24,5 | 4,3 | 0,3 | 3,4 | 29,4 | 5,2 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 3,4 | 24,5 | 7,9 | 0,3 | 3,4 | 29,4 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 2a) | 1-500 km | 4,4 | 10,6 | 3,0 | 0,3 | 4,4 | 12,7 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 4,4 | 10,6 | 4,4 | 0,3 | 4,4 | 12,7 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 4,4 | 10,6 | 8,1 | 0,3 | 4,4 | 12,7 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 3a) | 1-500 km | 4,6 | 0,3 | 3,0 | 0,3 | 4,6 | 0,4 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 4,6 | 0,3 | 4,4 | 0,3 | 4,6 | 0,4 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 4,6 | 0,3 | 8,2 | 0,3 | 4,6 | 0,4 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1) | 1-500 km | 2,0 | 24,5 | 2,9 | 0,3 | 2,0 | 29,4 | 3,5 | 0,3 |
| 500-2500 km | 2,0 | 24,5 | 4,3 | 0,3 | 2,0 | 29,4 | 5,2 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 2,0 | 24,5 | 7,9 | 0,3 | 2,0 | 29,4 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a) | 1-500 km | 2,5 | 10,6 | 3,0 | 0,3 | 2,5 | 12,7 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 2,5 | 10,6 | 4,4 | 0,3 | 2,5 | 12,7 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 2,5 | 10,6 | 8,1 | 0,3 | 2,5 | 12,7 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a) | 1-500 km | 2,6 | 0,3 | 3,0 | 0,3 | 2,6 | 0,4 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 2,6 | 0,3 | 4,4 | 0,3 | 2,6 | 0,4 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 2,6 | 0,3 | 8,2 | 0,3 | 2,6 | 0,4 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 1) | 1-500 km | 1,1 | 24,8 | 2,9 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 3,5 | 0,3 |
| 500-2500 km | 1,1 | 24,8 | 2,8 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 1,1 | 24,8 | 4,3 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 5,2 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 1,1 | 24,8 | 7,9 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 2a) | 1-500 km | 1,4 | 11,0 | 3,0 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 1,4 | 11,0 | 2,9 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 1,4 | 11,0 | 4,4 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 1,4 | 11,0 | 8,1 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 3a) | 1-500 km | 1,4 | 0,8 | 3,0 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 1,4 | 0,8 | 2,9 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 1,4 | 0,8 | 4,4 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 1,4 | 0,8 | 8,2 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) | 1-500 km | 0,0 | 14,3 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 3,3 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 14,3 | 2,7 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 3,2 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 14,3 | 4,2 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 5,0 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 14,3 | 7,7 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 9,2 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) | 1-500 km | 0,0 | 6,0 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 3,4 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 6,0 | 2,7 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 6,0 | 4,2 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 5,1 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 6,0 | 7,8 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 9,3 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) | 1-500 km | 0,0 | 0,2 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 3,4 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 0,2 | 2,7 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 0,2 | 4,2 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 5,1 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 0,2 | 7,8 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 9,3 | 0,3 |
Filiere agricole
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eqq/MJ) | ||||||
| Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | ||
| Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc | 1-500 km | 0,0 | 0,9 | 2,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 3,1 | 0,3 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 0,9 | 6,5 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 7,8 | 0,3 | |
| 2 50010 000 km | 0,0 | 0,9 | 14,2 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 17,0 | 0,3 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,9 | 28,3 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 34,0 | 0,3 | |
| Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc | 1-500 km | 0,0 | 0,9 | 2,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 3,1 | 0,3 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 0,9 | 3,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 4.4 | 0,3 | |
| 2 50010 000 km | 0,0 | 0,9 | 7,1 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 8,5 | 0,3 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,9 | 13,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 16,3 | 0,3 | |
| Pelete din paie | 1-500 km | 0,0 | 5,0 | 3,0 | 0,2 | 0,0 | 6,0 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10 000 km | 0,0 | 5,0 | 4,6 | 0,2 | 0,0 | 6,0 | 5,5 | 0,3 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 5,0 | 8,3 | 0,2 | 0,0 | 6,0 | 10,0 | 0,3 | |
| Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr | 500-10 000 km | 0,0 | 0,3 | 4,3 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 5,2 | 0,5 |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,3 | 8,0 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 9,5 | 0,5 | |
| Făină de sâmburi de palmier | Peste 10 000 km | 21,6 | 21,1 | 11,2 | 0,2 | 21,6 | 25,4 | 13,5 | 0,3 |
| Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) | Peste 10 000 km | 21,6 | 3,5 | 11,2 | 0,2 | 21,6 | 4,2 | 13,5 | 0,3 |
Valori implicite detaliate legate de biogazul pentru producerea de energie electrică
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Tehnologie | VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] | VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] | |||||||||
| Cultivare | Prelucrare | Alte emisii dccât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Transport | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | Cultivare | Prelucrare | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Transport | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | |||
| Gunoi de grajd umed(¹⁴) | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 0,0 | 69,6 | 8,9 | 0,8 | -107,3 | 0,0 | 97,4 | 12,5 | 0,8 | -107,3 |
| Digestat în mediu închis | 0,0 | 0,0 | 8,9 | 0,8 | -97,6 | 0,0 | 0,0 | 12,5 | 0,8 | -97,6 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 0,0 | 74,1 | 8,9 | 0,8 | -107,3 | 0,0 | 103,7 | 12,5 | 0,8 | -107,3 | |
| Digestat în mediu închis | 0,0 | 4,2 | 8,9 | 0,8 | -97,6 | 0,0 | 5,9 | 12,5 | 0,8 | -97,6 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 0,0 | 83,2 | 8,9 | 0,9 | -120,7 | 0,0 | 116,4 | 12,5 | 0,9 | -120,7 | |
| Digestat în mediu închis | 0,0 | 4,6 | 8,9 | 0,8 | -108,5 | 0,0 | 6,4 | 12,5 | 0,8 | -108,5 | ||
| Plantă de porumb întreagă (¹⁵) | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 15,6 | 13,5 | 8,9 | 0,0(¹⁶) | — | 15,6 | 18,9 | 12,5 | 0,0 | — |
| Digestat în mediu închis | 15,2 | 0,0 | 8,9 | 0,0 | — | 15,2 | 0,0 | 12,5 | 0,0 | — | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 15,6 | 18,8 | 8,9 | 0,0 | — | 15,6 | 26,3 | 12,5 | 0,0 | — | |
| Digestat în mediu închis | 15,2 | 5,2 | 8,9 | 0,0 | — | 15,2 | 7,2 | 12,5 | 0,0 | — | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 17,5 | 21,0 | 8,9 | 0,0 | — | 17,5 | 29,3 | 12,5 | 0,0 | — | |
| Digestat în mediu închis | 17,1 | 5,7 | 8,9 | 0,0 | — | 17,1 | 7,9 | 12,5 | 0,0 | — | ||
| Deșeuri biologice | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 0,0 | 21,8 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 30,6 | 12,5 | 0,5 | — |
| Digestat în mediu închis | 0,0 | 0,0 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 0,0 | 12,5 | 0,5 | — | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 0,0 | 27,9 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 39,0 | 12,5 | 0,5 | — | |
| Digestat în mediu închis | 0,0 | 5,9 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 8,3 | 12,5 | 0,5 | — | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 0,0 | 31,2 | 8,9 | 0,5 | 0,0 | 43,7 | 12,5 | 0,5 | — | ||
| Digestat în mediu închis | 0,0 | 6,5 | 8,9 | 0,5 | 0,0 | 9,1 | 12,5 | 0,5 | — |
Valori implicite detaliate pentru biometan
| Sistemul de producfie a biometanului | Opțiunea tehnologică | VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] | VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] | |||||||||||
| Cultivare | Prelucrare | Îmbunătățire | Transport | Comprimare la stațiile de alimentare | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | Cultivare | Prelucrare | Îmbunătățire | Transport | Comprimare la stațiile de alimentare | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | |||
| Gunoi de grajd umed | Digestat în mediu deschis | fără arderea efluenților gazoși | 0,0 | 84,2 | 19,5 | 1,0 | 3,3 | -124,4 | 0,0 | 117,9 | 27,3 | 1,0 | 4,6 | - 124,4 |
| cu arderea efluenților gazoși | 0,0 | 84,2 | 4,5 | 1,0 | 33 | -124,4 | 0,0 | 117,9 | 6,3 | 1,0 | 4,6 | - 124,4 | ||
| Digestat în mediu închis | fără arderea efluenților gazoși | 0,0 | 3,2 | 19,5 | 0,9 | 3,3 | -111,9 | 0,0 | 4,4 | 27.3 | 0,9 | 4,6 | - 111,9 | |
| cu arderea efluenților gazoși | 0,0 | 3,2 | 4,5 | 0,9 | 3,3 | -111,9 | 0,0 | 4,4 | 6,3 | 0,9 | 4,6 | - 111,9 | ||
| Plantă de porumb întreagă | Digestat în mediu deschis | fără arderea efluenților gazoși | 18,1 | 20,1 | 19,5 | 0,0 | 33 | — | 18,1 | 28,1 | 27,3 | 0,0 | 4,6 | — |
| cu arderea efluenților gazoși | 18,1 | 20,1 | 4,5 | 0,0 | 33 | — | 18,1 | 28,1 | 6,3 | 0,0 | 4,6 | — | ||
| Digestat în mediu închis | fără arderea efluenților gazoși | 17,6 | 4,3 | 19,5 | 0,0 | 33 | — | 17,6 | 6,0 | 27,3 | 0,0 | 4,6 | — | |
| cu arderea efluenților gazoși | 17,6 | 4,3 | 4,5 | 0,0 | 3,3 | — | 17,6 | 6,0 | 6,3 | 0,0 | 4,6 | — | ||
| Deșeuri biologice | Digestat în mediu deschis | fără arderea efluenților gazoși | 0,0 | 30,6 | 19,5 | 0,6 | 33 | — | 0,0 | 42,8 | 27,3 | 0,6 | 4,6 | — |
| cu arderea efluenților gazoși | 0,0 | 30,6 | 4,5 | 0,6 | 3,3 | _ | 0.0 | 42,8 | 6,3 | 0,6 | 4.6 | — | ||
| Digestat în mediu închis | fără arderea efluenților gazoși | 0,0 | 5,1 | 19,5 | 0,5 | 3,3 | — | 0,0 | 7,2 | 27,3 | 0,5 | 4,6 | — | |
| cu arderea efluenților gazoși | 0,0 | 5,1 | 4,5 | 0,5 | 3,3 | 0,0 | 7,2 | 6,3 | 0,5 | 4,6 | — |
D. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE TOTALE PENTRU FILIERELE DE COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| Așchii de lemn din reziduuri forestiere | 1-500 km | 5 | 6 |
| 500-2500 km | 7 | 9 | |
| 2500-10000 km | 12 | 15 | |
| Peste 10000 km | 22 | 27 | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) | 2500-10000 km | 16 | 18 |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | 1-500 km | 8 | 9 |
| 500-2500 km | 10 | 11 | |
| 2500-10000 km | 15 | 18 | |
| Peste 10 000 km | 25 | 30 | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) | 1-500 km | 6 | 7 |
| 500-2500 km | 8 | 10 | |
| 2500-10000 km | 14 | 16 | |
| Peste 10000 km | 24 | 28 | |
| Așchii de lemn din lemn comercializabil | 1-500 km | 5 | 6 |
| 500-2500 km | 7 | 8 | |
| 2500-10000 km | 12 | 15 | |
| Peste 10000 km | 22 | 27 | |
| Așchii de lemn din reziduuri industriale | 1-500 km | 4 | 5 |
| 500-2500 km | 6 | 7 | |
| 2500-10000 km | 11 | 13 | |
| Peste 10000 km | 21 | 25 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) | 1-500 km | 29 | 35 |
| 500-2500 km | 29 | 35 | |
| 2500-10000 km | 30 | 36 | |
| Peste 10000 km | 34 | 41 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) | 1-500 km | 16 | 19 |
| 500-2500 km | 16 | 19 | |
| 2500-10000 km | 17 | 21 | |
| Peste 10000 km | 21 | 25 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) | 1-500 km | 6 | 7 |
| 500-2500 km | 6 | 7 | |
| 2500-10000 km | 7 | 8 | |
| Peste 10000 km | 11 | 13 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 1) | 2500-10000 km | 33 | 39 |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 2a) | 2500-10000 km | 20 | 23 |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 3a) | 2500-10000 km | 10 | 11 |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 1) | 1-500 km | 31 | 37 |
| 500-10000 km | 32 | 38 | |
| Peste 10000 km | 36 | 43 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 2a) | 1-500 km | 18 | 21 |
| 500-10000 km | 20 | 23 | |
| Peste 10000 km | 23 | 27 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare - cazul 3a) | 1-500 km | 8 | 9 |
| 500-10000 km | 10 | 11 | |
| Peste 10000 km | 13 | 15 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - tară fertilizare - cazul 1) | 1-500 km | 30 | 35 |
| 500-10000 km | 31 | 37 | |
| Peste 10000 km | 35 | 41 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare — cazul 2a) | 1-500 km | 16 | 19 |
| 500-10000 km | 18 | 21 | |
| Peste 10000 km | 21 | 25 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare - cazul 3a) | 1-500 km | 6 | 7 |
| 500-10000 km | 8 | 9 | |
| Peste 10000 km | 11 | 13 | |
| Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1) | 1-500 km | 29 | 35 |
| 500-2500 km | 29 | 34 | |
| 2500-10000 km | 30 | 36 | |
| Peste 10000 km | 34 | 41 | |
| Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a) | 1-500 km | 16 | 18 |
| 500-2500 km | 15 | 18 | |
| 2500-10000 km | 17 | 20 | |
| Peste 10000 km | 21 | 25 | |
| Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a) | 1-500 km | 5 | 6 |
| 500-2500 km | 5 | 6 | |
| 2500 - 10000 km | 7 | 8 | |
| Peste 10000 km | 11 | 12 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) | 1-500 km | 17 | 21 |
| 500-2500 km | 17 | 21 | |
| 2500-10000 km | 19 | 23 | |
| Peste 10000 km | 22 | 27 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) | 1-500 km | 9 | 11 |
| 500-2500 km | 9 | 11 | |
| 2500-10000 km | 10 | 13 | |
| Peste 10000 km | 14 | 17 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) | 1-500 km | 3 | 4 |
| 500-2500 km | 3 | 4 | |
| 2500-10000 km | 5 | 6 | |
| Peste 10000 km | 8 | 10 |
Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea. Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan alimentat cu așchii de lemn pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea. Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare alimentată cu așchii de lemn pentru a furniza căldură și energie electrică morii de pelete.
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/1MJ) |
| Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc (¹⁷) | 1-500 km | 4 | 4 |
| 500-2500 km | 8 | 9 | |
| 2500-10000 km | 15 | 18 | |
| Peste 10000 km | 29 | 35 | |
| Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (¹⁸) | 1-500 km | 4 | 4 |
| 500-2500 km | 5 | 6 | |
| 2500-10000 km | 8 | 10 | |
| Peste 10000 km | 15 | 18 | |
| Pelete din paie | 1-500 km | 8 | 10 |
| 500-10000 km | 10 | 12 | |
| Peste 10000 km | 14 | 16 | |
| 500-10000 km | 5 | 6 | |
| Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr | Peste 10000 km | 9 | 10 |
| Făină de sâmburi de palmier | Peste 10000 km | 54 | 61 |
| Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) | Peste 10000 km | 37 | 40 |
Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiunea tehnologică | Valoare tipică | Valoare implicită | |
| Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/IMJ) | |||
| Biogaz pentru energie electrică din gunoi de grajd umed | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis (¹⁹) | -28 | 3 |
| Digestat în mediu închis (²⁰) | -88 | -84 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | -23 | 10 | |
| Digestat în mediu închis | -84 | -78 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | -28 | 9 | |
| Digestat în mediu închis | -94 | -89 | ||
| Biogaz pentru energie electrică din plantă de porumb întreagă | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 38 | 47 |
| Digestat în mediu închis | 24 | 28 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 43 | 54 | |
| Digestat în mediu închis | 29 | 35 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 47 | 59 | |
| Digestat în mediu închis | 32 | 38 | ||
| Biogaz pentru energie electrică din deșeuri biologice | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 31 | 44 |
| Digestat în mediu închis | 9 | 13 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 37 | 52 | |
| Digestat în mediu închis | 15 | 21 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 41 | 57 | |
| Digestat în mediu închis | 16 | 22 |
Valori tipice și implicite pentru biometan
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiunea tehnologică | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| Biometan din gunoi de grajd umed | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (²¹) | -20 | 22 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazosi (²²) | -35 | 1 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | -88 | -79 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | - 103 | - 100 | |
| Biometan din plantă de porumb întreagă | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 58 | 73 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 43 | 52 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 41 | 51 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 26 | 30 | |
| Biometan din deșeuri biologice | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 51 | 71 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 36 | 50 | |
| Digestat în mediu închis, iară ardere a efluenților gazoși | 25 | 35 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 10 | 14 |
Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiuni tehnologice | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) | |
| Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 17 | 33 |
| Digestat în mediu închis | - 12 | -9 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 22 | 40 | |
| Digestat în mediu închis | -7 | -2 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 23 | 43 | |
| Digestat în mediu închis | -9 | -4 | ||
| Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 24 | 37 |
| Digestat în mediu închis | 0 | 3 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 29 | 45 | |
| Digestat în mediu închis | 4 | 10 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 31 | 48 | |
| Digestat în mediu închis | 4 | 10 | ||
| Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 28 | 40 |
| Digestat în mediu închis | 7 | 11 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 33 | 47 | |
| Digestat în mediu închis | 12 | 18 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 36 | 52 | |
| Digestat în mediu închis | 12 | 18 |
Observații Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare. Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. în unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă. Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan). Valori tipice și implicite - biometan - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiuni tehnologice | Valoare tipică | Valoare implicită |
| (g CO2eq/MJ) | (g CO2eq/MJ) | ||
| Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 32 | 57 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 17 | 36 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | - 1 | 9 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | - 16 | - 12 | |
| Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 41 | 62 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 26 | 41 | |
| Digestat în mediu închis, tară ardere a efluenților gazoși | 13 | 22 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | -2 | 1 | |
| Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 % | Digestat în mediu deschis, iară ardere a efluenților gazoși | 46 | 66 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 31 | 45 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 22 | 31 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 7 | 10 |
În cazul biometanului care este utilizat ca biometan comprimat drept combustibil pentru transport, trebuie adăugată o valoare de 3,3 g CO2eq/MJ biometan la valorile tipice și o valoare de 4,6 g CO2eq/MJ biometan la valorile implicite. (*1) Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea; Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu așchii de lemn, alimentat cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza căldura de proces. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea; Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare, alimentată cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza energie electrică și căldură morii de pelete. (*2) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă). (*3) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă). (*4) Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare. Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. In unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă. Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan). (¹) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu - 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă. (²) Depozitarea în mediu deschis a digestatului duce la emisii suplimentare de CH4 și N2O. Amploarea acestor emisii variază în funcție de condițiile ambientale, de tipurile de substraturi și de eficiența digestiei. (³) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării se poate recupera pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. Emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt incluse în respectivul proces. (⁴) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare. (*5) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan de referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ. (*6) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan se referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ. (⁵) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși. (⁶) Această categorie includc următoarele categorii dc tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul). (⁷) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă, per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a energiei termice este încălzirea sau răcirca prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. (⁸) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) pentru produse intermediare. (⁹) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. în acest caz, înainte ca cea dc-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. (¹⁰) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664. (¹¹) „Terenuri cultivate” astfel cum sunt definite de IPCC. (¹²) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei. (¹³) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19). (¹⁴) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu — 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă. (¹⁵) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare. (¹⁶) Conform metodologiei prevăzute în raportul Comisiei din 25 februarie 2010 privind cerințele de durabilitate pentru utilizarea surselor de biomasă solidă și gazoasă pentru producerea energiei electrice, încălzire și răcire, transportul de materii prime agricole către unitatea de transformare este inclus în valoarea din rubrica „cultivare”. Valoarea pentru transportul de porumb însilozat reprezintă 0,4 g CO2eq/MJ biogaz. (¹⁷) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă). (¹⁸) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă). (¹⁹) Depozitarea deschisă a digestatului presupune emisii suplimentare de metan, care variază în funcție de condițiile meteorologice, substratul și eficiența digestiei. în aceste calcule, valorile se consideră a fi egale cu 0,05 MJ CH4/MJ biogaz pentru gunoiul de grajd, 0,035 MJ CH4/MJ biogaz pentru porumb și 0,01 MJ CH4/MJ biogaz pentru deșeurile biologice. (²⁰) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării este considerat a fi recuperat pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. (²¹) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși. (²²) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul).