(1) Personalul armatei rănit în cadrul acțiunilor militare, precum și cel care a dobândit alte afecțiuni fizice sau psihice ca urmare a participării la acțiuni militare beneficiază, pe lângă celelalte drepturi stabilite conform legii, de o indemnizație lunară în cuantum de două solde de grad și de funcție, la minim, corespunzătoare gradului de sublocotenent sau, după caz, de două câștiguri salariale medii brute.
(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă de la data producerii rănirii, diagnosticării afecțiunilor fizice sau psihice dobândite în urma acțiunilor de luptă, accidentelor, catastrofelor și altor asemenea evenimente intervenite ca urmare a participării la acțiuni militare, până la data stabilirii situației medico-militare sau medicale, după caz.
(3) Situația medico-militară/medicală se stabilește la repatriere, indiferent de durata perioadei de spitalizare în spitalele din străinătate.