(1) În urma producerii unui accident sau incident maritim potrivit prevederilor art. 2, comandanții navelor implicate sau, în imposibilitatea de exercițiu a acestora, înlocuitorii lor ierarhici au obligația și responsabilitatea să se asigure că sunt păstrate în siguranță și că nu se face niciun fel de modificare, adăugire, înregistrare, supraînregistrare sau înscrisuri privind perioada anterioară ori ulterioară accidentului, precum și perioada concomitentă cu acesta, în următoarele probe și documente probatorii:
a) hărți maritime;
b) jurnale de bord;
c) înregistrările scrise, electronice și magnetice sau realizate în orice alt mod și în mod prioritar informațiile de la VDR/S-VDR;
d) alte documente sau înregistrări care se consideră că ar putea avea legătură cu accidentul.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) se iau măsuri astfel încât:
a) să fie prevenită supraînregistrarea datelor provenind din VDR/S-VDR, prin oprirea înregistrării după momentul producerii accidentului sau incidentului maritim;
b) să se prevină interferența cu orice alt echipament care ar putea fi, în mod rezonabil, considerat util investigației tehnice privind siguranța.
(3) Prevederile alin. (1)-(2) sunt obligatorii până când:
a) nava sau navele implicate în accidentul ori incidentul maritim primește/primesc notificare de la SIPS că nu se inițiază o investigație sau că investigația tehnică privind siguranța s-a încheiat;
b) se scurge un interval de timp de 60 zile de la data notificării accidentului sau incidentului potrivit prevederilor art. 6, în acest interval neprimindu-se nicio informare privind inițierea unei investigații tehnice privind siguranța;
c) se primește o notificare scrisă de la SIPS în care se menționează că probele materiale specificate nu mai sunt necesare.