(1) La nivelul Oficiului Român pentru Imigrări se constituie Sistemul Național de Evidență a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atribuțiilor legale cu privire la intrarea, șederea, îndepărtarea străinilor și interzicerea intrării acestora pe teritoriul României.
(2) Evidența străinilor se organizează după principiul locului de reședință sau al domiciliului prin Oficiul Român pentru Imigrări, la nivel central, și formațiunile sale teritoriale, la nivel local.
(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere permanentă i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere.
(4) Tipurile și categoriile de evidențe vor fi stabilite de către Oficiul Român pentru Imigrări și aprobate de către ministrul internelor și reformei administrative.