(1) Străinii aflați pe teritoriul României pot solicita sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și al organizațiilor internaționale sau neguvernamentale cu atribuții în domeniu, pentru repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.
(2) Inspectoratul General pentru Imigrări, în cooperare cu organizații internaționale cu atribuții în domeniu, precum și cu organizații neguvernamentale de profil desfășoară programe comune pentru identificarea modalităților concrete de sprijinire a străinilor prevăzuți la alin. (1) , în vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum și a resurselor financiare necesare în acest sens.
(3) Străinilor incluși în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări certificate de repatriere.
(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2) , pentru repatrierea voluntară umanitară asistată.