Acordarea dreptului de ședere pe termen lung

Azi

Regimul străinilor · 7 articole

Articolul 70 — Dreptul de ședere pe termen lung

(1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluționării cererii, sunt titulari ai unui drept de ședere temporară sau beneficiari ai protecției internaționale în România.

(2) Dreptul de ședere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:

a) titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii;

b) solicitanți sau beneficiari de protecție temporară;

c) solicitanți sau beneficiari de protecție în România, alta decât protecția internațională;

d) solicitanți de protecție internațională;

e) titulari ai dreptului de ședere temporară conferit de viza de scurtă ședere, viza diplomatică sau de serviciu.

f) titulari ai unui drept de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.

(3) Dreptul de ședere pe termen lung încetează în următoarele situații:

a) în cazul anulării sau revocării;

b) în cazul obținerii unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul altui stat;

c) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția situației în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de ședere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinți este cetățean român sau titular al unui drept de ședere pe teritoriul României;

d) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;

e) la cerere sau la dobândirea cetățeniei române;

f) în cazul absenței de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de ședere pe termen lung cu mențiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.

g) în cazul anulării protecției internaționale în condițiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, atunci când dreptul de ședere pe termen lung a fost obținut în calitate de beneficiar al protecției internaționale în România.

(4) În situația în care, la încetarea dreptului de ședere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d) , străinul se găsește pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de ședere temporară pentru scopurile și în condițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

(5) Străinului al cărui drept de ședere pe termen lung a încetat în condițiile alin. (3) lit. b)-d) i se poate acorda un nou drept de ședere pe termen lung, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, după o nouă ședere continuă pe teritoriul României de cel puțin 12 luni.

(6) Dreptul de ședere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în țara de origine.

Articolul 71 — Condiții de acordare a dreptului de ședere pe termen lung

(1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă străinilor prevăzuți la art. 70 alin. (1) , dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au avut drept de ședere temporară sau au beneficiat de protecție internațională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

(i) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive și nu depășesc 10 luni de absență în total. Nu se consideră absență de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfășurarea unor activități de transport internațional și prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens."

(ii) în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național;

(iii) la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de ședere în scop de studii;

(iv) la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de ședere conferit de viza de scurtă ședere, viza diplomatică sau de serviciu și nici dreptul de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier sau lucrător au pair;

(v) această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecției internaționale în România care participă activ la viața economică, socială și culturală a societății românești, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004 , cu modificările și completările ulterioare;

(vi) această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecției internaționale în România căsătoriți de cel puțin 5 ani cu un cetățean român;

(vii) această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecție internațională în România, în cazul beneficiarilor protecției internaționale.

b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pe o perioadă de cel puțin 12 luni, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;

d) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;

e) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru securitatea națională;

g) nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.

(1¹) În situația în care străinii îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) , dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informații Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de ședere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligațiilor internaționale și numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.

(2) Străinilor de origine română, străinilor aflați în situațiile prevăzute la art. 131 alin. (6) posesori ai unui permis de ședere eliberat potrivit prevederilor art. 131 alin. (4) , precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

(3) Minorii pot obține drept de ședere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinți sunt titulari ai unui drept de ședere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) . În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere pe termen lung, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.

(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat, potrivit cotei proprii de participare, investiții de minimum 1.000.000 euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) .

(5) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de ședere legală și continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărții albastre a UE, al unui drept de ședere ca cercetător, ca student sau ca beneficiar de protecție internațională pe teritoriul statelor membre, din care drept de ședere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărții albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene mai mult de 12 luni consecutive și nu depășesc 18 luni de absență în total;

b) în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene;

c) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, pe o perioadă de cel puțin 12 luni, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;

d) fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

e) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;

f) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;

g) nu prezintă pericol pentru securitatea națională;

h) nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.

Articolul 72 — Solicitarea dreptului de ședere pe termen lung

(1) Străinii prevăzuți la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoțită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;

c) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;

d) dovada asigurării sociale de sănătate;

e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritățile române.

f) certificat de competență lingvistică eliberat de instituții acreditate din România, care atestă cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic decât nivelul A2 al Cadrului european comun de referință pentru limbi - CECRL.

(2) Abrogat.

(3) Minorii neînsoțiți prevăzuți la art. 131 alin. (3) lit. c) și d) sunt exceptați de la prezentarea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-f) .

Articolul 73 — Aprobarea dreptului de ședere pe termen lung

(1) Dreptul de ședere pe termen lung se aprobă de către șeful Oficiului Român pentru Imigrări.

(2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziție a șefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.

(3) Termenul de soluționare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, șeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înștiințarea solicitantului.

(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.

(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de ședere pe termen lung în România este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de ședere pe termen lung.

(6) Acordarea dreptului de ședere pe termen lung pentru străinii membri de familie ai cetățenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

Articolul 74 — Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung

(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta secțiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune șefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung.

(2) Refuzul, precum și motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.

(3) Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București.

(4) Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de ședere al titularului cererii.

(5) Decizia de refuz al acordării dreptului de ședere pe termen lung se ia ținând cont de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte, precum durata șederii și existența legăturilor cu statul român, respectând principiul proporționalității. Refuzul nu se bazează pe considerente economice.

Articolul 75

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

_________ *) Legea nr. 300/2004 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.

(1) Titularii unui drept de ședere pe termen lung beneficiază, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește:

a) accesul la piața muncii, inclusiv în privința condițiilor de angajare și de muncă, la activități economice în mod independent și la activități profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004 *) privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca activitatea desfășurată să nu presupună, chiar și ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorității publice;

b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;

c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) securitatea socială, asistența și protecția socială;

e) asistența de sănătate publică;

f) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;

g) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;

h) libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională.

(2) Drepturile beneficiarilor protecției internaționale în România, prevăzute de Legea nr. 122/2006 , cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi limitate ca urmare a obținerii dreptului de ședere pe termen lung de către aceștia.

Articolul 76 — Stabilirea domiciliului străinilor în România

Străinii titulari ai unui drept de ședere pe termen lung au dreptul să își stabilească sau să își schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români.