A înlocuit Codul comercial (1840) (până la 1 septembrie 1887).
În caz de abandon, orice creditor poate lua pentru sine vasul, cu obligațiunea de a plati pe ceilalți creditori privilegiați. Dacă sunt mai mulți creditori care voiesc a lua vasul, se va referi cel ce a făcut întâi declarațiunea; și dacă declarațiunea este făcuta în același timp, se va preferi creditorul mai mare în suma. Dacă nici un creditor nu voiește a lua pe seama sa vasul, el va fi vândut după stăruințele creditorului celui mai diligent, prețul va fi distribuit între creditori, și ceea ce va rămânea după plata datoriilor, va fi a proprietarului.