Părțile

(1) Orice persoană care are folosință drepturilor civile poate să fie parte în judecata.

(2) Asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridica pot sta în judecata ca parate, dacă au organe proprii de conducere.

(1) Lipsa capacității de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata în orice stare a pricinii.

(2) Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

(1) În caz de urgenta, dacă persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant și cel reprezentat sau când o persoană juridica, chemata sa stea în judecata, nu are reprezentant legal.

(2) Dispozitiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, și persoanelor cu capacitate de exercitiu restrinsa.

(3) Numirea acestor curatori se va face de instanța competența sa hotarasca asupra cererii de chemare în judecata.

(1) Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie și ale disparutilor, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) În cazul în care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se referă actiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevăzute în art. 246, 247 și în art. 271-273, iar, în cazul în care procurorul și-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.

(3) Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia, dacă apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor și libertatilor cetatenilor.

(4) În cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziile de către procuror sunt obligatorii.

(5) Procurorul poate, în condițiile legii, sa exercite caile de atac împotriva oricăror hotărâri, iar în cazurile prevăzute de alin. 1 poate să ceara punerea în executare a hotărârilor pronuntate în favoarea persoanelor prevăzute la acel alineat.

(2) În cazul în care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se referă actiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi, dacă va fi cazul, de dispozitiile prevăzute în art. 246 și urm. și art. 271 și urm. din prezentul cod.

(3) Procurorul poate, în condițiile legii, sa exercite caile de atac și sa ceara punerea în executare a hotărârii."

(1) Actele de procedura, apararile și concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalți.

(2) Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotărârii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc și celorlalți. Când actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va ține seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura în termen vor continua totusi să fie citati.

(1) Părțile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

(2) Mandatarul cu procura generală poate să reprezinte în judecata pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.

(3) Dacă cel care a dat procura generală nu are domiciliul și nici reședința în tara, sau dacă procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare în judecata se presupune dat.

(1) Procura pentru exercitiul dreptului de chemare în judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; în cazul când procura este data unui avocat semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.

(2) Dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declaratie verbala, facuta în instanța și trecuta în incheierea de sedinta.

(3) Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar dacă nu cuprinde nici o aratare în aceasta privinta; el poate fi însă restrins numai la anumite acte sau pentru anumita instanța.

(4) Dacă mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu excepția consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea.

(5) Asistarea de către avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor în drept când ei sunt mandatari în pricinile sotului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv.

(6) De asemenea asistarea de către avocat nu este ceruta la judecatorii, când partea este reprezentata prin sot sau ruda până la al patrulea grad inclusiv.

(1) Recunoasterile privitoare la drepturile în judecata, renuntarile, cum și propunerile de tranzactie nu se pot face decat în temeiul unei procuri speciale.

(2) Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemenea orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedura se vor îndeplini numai față de partea insasi.

(1) Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte părți decat de la comunicare, afara numai dacă a fost facuta în sedinta în prezenta părții.

(2) Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atât pe cel care i-a dat mandatul cat și instanța, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.

(2) Când toți membrii unei asemenea colectivitati se invoiesc, ei numesc mandatarii prin inscris autentificat la judecatorie în circumscripția careia se afla comuna în care domiciliaza majoritatea devalmasilor.

(3) În lipsa unei asemenea invoieli, cei interesati vor cere judecatoriei competența sa proceada la desemnarea mandatarilor.

(4) În acest caz, judecatorul va vesti pe devalmasi prin secretarul consiliului local să se adune de preferinta intr-o zi de sarbatoare, la primaria comunei prevăzute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari.

(5) Vestirea, semnata de judecator, se va afisa prin ingrijirea secretarului consiliului local, la usa primariei comunelor în cuprinsul cărora se afla nemișcătoarele devalmase cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii. În acelasi termen, vestirea se va face și verbal în fiecare sat, prin batai cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obisnuite în localitate.

(6) Indeplinirea acestor formalitati se va constata prin procese-verbale ce vor fi inaintate secretarului consiliului local, unde urmeaza să se adune devalmasii.

(7) La ziua sorocita, judecatorul va face strigarea celor adunati, însemnând pe o lista pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devalmase.

(8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devalmas, judecatorul va putea sa nu-l inscrie, dacă contestația i se va parea intemeiata; neinscrierea dreptului nu împiedica invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecatorul nu va amina alegerea din cauza contestatiilor.

(9) Judecatorul va culege declaratiile verbale ce fiecare din cei inscrisi în lista va face în privinta acelora pe care voiesc să-i aleaga ca mandatari. Alegerea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenți, socotita atit asupra numarului celor de fața, cit și asupra drepturilor devalmase.

(10) Dacă locuitorii nu vin sau dacă cele doua majoritati aratate mai sus nu se pot intruni, judecatorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii colectivitatii.

(11) Cele savirsite inaintea judecatorului vor fi constatate printr-o încheiere, care va avea puterea unei procuri autentice.

(12) Orice viciu de procedura savirsit cu prilejul alegerii sau numirii mandatarilor va trebui propus la prima zi de infatisare, sub pedeapsa decaderii. În caz de anulare a mandatului, instanța va dispune refacerea procedurii pentru desemnarea altor mandatari.

(13) Mandatul dat prin alegere sau din oficiu este obligatoriu pentru mandatar, în tot cursul judecatii. Pentru motive legitime instanța va putea scuti pe mandatar de insarcinarea ce i s-a dat.

(14) Mandatul poate fi revocat pentru incapacitate sau rea-credinta.

(15) Mandatul pentru stingerea pricinii prin tranzactie va putea fi dat numai cu majoritate de două treimi, socotite atit asupra numarului celor de fața cit și asupra drepturilor devalmase.

(16) Dacă sunt mai mulți mandatari, ei hotarasc cu majoritate.

(17) În caz de încetarea imputernicirii unui mandatar, rinduielile prevăzute mai sus vor fi urmate pentru desemnarea inlocuitorului".