Abrogat la 1 ianuarie 1937 · înlocuit de Codul de procedură penală (1936). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Cînd, în urma unei condemnatiuni pentru omucidu, se voru adresa, din ordinea espresa a Ministeriului Justiției, către curtea de casatiune, secțiunea criminale, acte presentate în urma condemnarii și de natura a produce indicie indestulatore despre esistenta persoanei a carii morte presupusa a datu locu la condemnatiune, curte de casatiune va pute insarcina o curte de apelu a face o cercetare pregatitore spre a recunosce esistenta și identitatea persoanei presupuse ucisa, și a constata acesta prin interogatoriulu ce va face acelei persoane, prin ascultare de marturi, și prin tote mijlocele proprie de a pune în evidenta faptulu prin care s-aru desfiinta condemnarea. Esecutarea condemnatiunii va fi de dreptu suspensa, prin ordinea Ministeriului Justiției, pînă ce va pronuntia curtea de casatiune, iar în urma, de se va cuveni, prin decisiunea preparatoria a acestei curti. Curtea de apelu pronuntiandu simplu asupra cestiunii de identitatea persoanei, va tramite decisiunea și actele cercetării sale la curtea de casatiune, care va pute sa caseze decisiunea condemnatoria, și chiaru, cerendu casulu, sa tramita procesului în cercetarea unei alte curti de jurați de cea care va fi pronuntiatu mai-nainte condemnarea.