Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Nu pot fi admisi, sub pedeapsa de nulitate, a depune ca martori sau informatori: 1. Preotul, avocatul, notarul public, medicul, farmacistul, moasa, colaboratorii, precum și personalul ajutator al acestora, asupra faptelor care le-au fost încredințate în calitatea lor profesionala; 2. Funcționarii publici și fostii functionari asupra chestiunilor confidentiale sau secrete de care au avut cunoștința în aceasta calitate. Cu toate acestea, cei prevăzuți la punctul 1, cu excepția preotului, nu pot refuza marturia lor, dacă cel interesat la nedivulgarea faptelor l-a deslegat din proprie inițiativă de secretul profesional, iar cei prevăzuți la punctul 2, dacă autoritatea pe lîngă care funcționează sau au functionat le da incuviintarea în acest sens.