Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
În infractiunile de presa, plangerea părții vatamate va cuprinde alegerea de domiciliu în circumscripția instanței și va fi însoțită de un exemplar al publicatiunii incriminate. Cînd actiunea penala este pusa în miscare de procuror, un asemenea exemplar va fi alaturat și pe lîngă rechizitoriul sau introductiv. După primirea plangerii directe, președintele instanței, dacă articolul sau scrierea incriminata nu este semnata, citeaza de îndată, pe lîngă persoana indicată ca autor, și pe directorul sau pe redactorul responsabil sau pe tipograf ori editor, spre a declara pe autor sau pe persoana răspunzătoare, după ordinea stabilita de lege. Pentru ziua de infatisare se citeaza și persoana declarata. Instanța e datoare, ca mai înainte de a intră în desbateri asupra fondului, sa decida dacă persoana declarata ca autor este aceea care trebuie mentinuta în cauza ca responsabila. La Curtea cu Jurați, în caz ca persoana autorului nu este suficient identificata, președintele pune în privinta autorului o chestiune speciala juratilor, înainte de judecarea fondului. Dacă nu se poate stabili identitatea autorului, se retine ca responsabila cea dintai persoana cunoscuta în scara de raspundere stabilita de lege.