Dispozitii generale

După primirea actelor, conform art. 224. alin. 2 și 3; art. 227, 273, 278 și 279, președintele sau judecatorul fixeaza termen de judecată și ordona citarea părților și a martorilor. Citatiile se emit și se imnaneaza conform dispozițiilor cuprinse în art. 88.

Dacă inculpatul este detinut, președintele dispune ca el să fie adus în fața sa mai înainte de a fi ordonat emiterea citatiilor și sa-l asculte în vederea pregatirii desbaterilor procesului dacă are probe noi de propus, dacă are de facut noi declaratii asupra inculparii ce i se aduce, precum și spre a-și alege un aparator, dacă este cazul. Prevenitul poate expune în scris sau verbal propunerile sale cel mai tarziu cu 5 zile înainte de ziua de judecată. Președintele ia măsuri pentru citarea la termen a martorilor propusi. De asemenea președintele ingrijeste să se desemneze un aparator inculpatului, dacă acesta se găsește în condițiile art. 79. Președintele tribunalului nu da curs cererilor directe care nu intrunesc condițiile art. 228. În toate cazurile, procesele în care sînt detinuti, vor fi judecate de urgenta și cu precadere. Dosarele în care sînt preveniti vor purta un semn distinctiv și mențiunea "arestat".

Citatia trebuie să fie inmanata inculpatului cu cel puțin 3 zile înainte de ziua de judecată, sub sancțiunea de nulitate a hotărîrii. În materie criminala termenul este de cel puțin 5 zile. Aceasta nulitate se acopera dacă nu a fost invocata în prima sedinta și înainte de orice aparare. Cînd însă inculpatul nu se prezinta și hotărîrea se pronunță în lipsa lui cu drept de apel, el o poate propune în instanța de apel, care dacă constata neregularitatea citatiei cu privire la termenul de mai sus, anulează hotărîrea și procedeaza la judecarea cauzei în fond în prima și ultima instanța, refacand instructia dela prima instanța. Pentru cazul cînd hotărîrea este în ultima instanța și nu este alta cale de atac, nulitatea se poate propune pe cale de contestație.

Instantele de judecată se constituesc cu numărul de judecatori prevăzut de legea de organizare judecătorească și de legile speciale, sub pedeapsa de nulitate, iar judecata se margineste la persoanele și faptele prevăzute în actul de sezisare, afară de cazul cînd Ministerul public își intinde rechizitoriul și asupra altor persoane sau altor fapte noi în legătură cu cele ce se judeca. Instanța regulat investita nu se poate desinvesti prin trimiterea cauzei la parchet sau la judecatorul de instructie spre a fi în prealabil cercetata. Compunerea instanțelor penale se face astfel ca aceiasi judecatori sa ia parte la toate sedintele urmate cu prilejul judecarii fondului unui proces, cînd imprejurarile nu împiedica aceasta.

Prezenta Ministerului public la audientele Curtilor și tribunalelor, precum și aceea a grefierului la sedintele tuturor instanțelor penale este prescrisa sub sancțiunea nulitatii. Parchetul poate fi reprezentat în acelasi proces de mai mulți membri ai săi care se pot numai substitui.

Sedintele inaintea instanțelor sînt publice sub pedeapsa de nulitate. Cu toate acestea, dacă publicitatea din cauza naturii faptelor ar putea sa atinga siguranța Statului, ordinea sau moralitatea publică, instantele pot, la cererea Ministerului public, sau a părților și chiar din oficii, sa ordone ca desbaterile, în total sau în parte, să se tina în sedinta secreta. De asemenea, instantele pot dispune, pentru consideratiuni de igiena, ca participarea publicului la desbateri să fie marginita. Sedintele sînt secrete în procesele referitoare la infractiunile contra onoarei particularilor, dacă reclamantul o cere, precum și în acele în care sînt inculpați numai minori. La aceste ședințe părțile pot fi insotite, în afară de aparatorii lor, de cel mult 2 persoane desemnate de ele. Declararea secreta a sedintei se pronunță în sedinta publică. Dispoziția luata în aceasta privinta trebuie motivata și trecuta în procesul verbal al sedintei.

Președintele exercită politia sedintei, putand lua măsuri pentru menținerea ordinei și solemnitatii sedintei. La deschiderea sedintei, el invita publicul sa pastreze linistea și ingrijeste de masurile necesare sigurantei. În caz că nu mai este loc în sala de sedinta, președintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu. Nimeni nu poate fi lasat să între cu bastoane în sala de sedinta, iar cu arme sînt lasati numai aceia care le poarta în vederea oficiului sau a serviciului ce indeplinesc în fața instanței. Acei care asista la sedinta sînt obligati sa pastreze o atitudine respectuoasa. Acel ce este ascultat sau vorbeste instanței trebuie să stea în picioare. Președintele poate admite excepțiuni dela aceasta ultima indatorire. Sînt indepartati din auditoriu cei nevarstnici și persoanele care s'ar prezenta intr'o ținuta necuviincioasa pentru solemnitatea instanței. Președintele poate chema la ordine orice persoană care turbura cursul desbaterilor ori nesocoteste solemnitatea instanței sau manifesta aprobare sau dezaprobare, și dacă aceasta interventie rămîne fără rezultat, el poate soma pe cel vizat sa părăsească sala și la nevoie da ordin să fie scos din sedinta. Președintele poate ordona indepartarea chiar a intregului auditoriu, dacă altfel nu se poate menține ordinea.

Dacă printre cei eliminati din sedinta, prin dispoziția prezidentului, ar fi inculpatul ori vreuna din părți, înainte de închiderea desbaterilor, acesta va fi reintrodus în sedinta, și sub pedeapsa de nulitate i se vor pune în vedere toate actele esentiale petrecute în absenta sa, precum și declaratiile celor audiati.

Dacă faptul turburatorilor prezinta caracterul unei infractiuni, se procede în contra lor conform dispozițiilor cuprinse în titlul despre delictele de audienta.

Dispozitiile din articolele precedente se aplică în toate locurile unde judecatorii sau instanța sînt chemati a-și îndeplini functiunile lor.

Desbaterile se fac oral și contradictoriu sub pedeapsa de nulitate. Instanța, cu excepția cazului prevăzut de art. 42, este datoare sa verifice, din oficiu, la prima infatisare, regularitatea investirii.

Dacă inculpatul sau oricare altă parte, față de care procedura este indeplinita, nu se prezinta, judecata se face în lipsa.

Președintele conduce desbaterile și hotaraste asupra tuturor cererilor sau propunerilor părților, afara numai dacă legea nu le da în caderea completului instanței respective. Președintele vegheaza sa nu se prelungească inutil cursul desbaterilor.

Președintele ingrijeste ca corpurile delicte sau obiectele care pot servi la convingere sau la descarcare să se gaseasca în sedinta spre a fi prezentate părților și martorilor, dacă este necesar spre a declara dacă le recunosc. Dacă declaratiile inculpatului facute în sedinta difera esential de cele facute în cursul cercetarilor sau instructiei, președintele îl face atent intrebandu-l din ce cauza a revenit, putand dispune citirea totala sau parțială a declaratiilor facute mai înainte.

Președintele intreaba pe martori și pe experti în privinta cunoștințelor ce au cu privire la obiectul procesului.

Orice adause, schimbare sau variatiune ce poate fi între depozitia unui martor și aceea facuta de el în cursul instructiei, se consemneaza în procesul verbal. Ministerul public și inculpatul pot cere aceasta dela presedinte.

Martorii sau expertii ascultati nu pot părăsi sala de sedinta decat numai cu voia presedintelui sau după ordinul acestuia.

Declaratia unui martor se citește numai dacă martorul este din cei prevăzuți de art. 146 sau dacă a decedat sau se afla în stare de pierderea uzului ratiunii și este exclus ca se gasea în aceeasi stare în momentul ascultarii sale, dacă nu i se cunoaste adresa, sau dacă infatisarea lui ar implica greutati sau cheltuieli prea mari.

Președintele nu poate intrerupe pledoaria decat numai dacă conținutul ei ar atinge ordinea publică sau bunele moravuri, ori s'ar ocupa de o imprejurare ce legea nu permite a o dovedi, sau care este străină cauzei.

Părțile pot depune la instantele corectionale memorii sau concluzii scrise. Instantele pot cere și din oficiu asemenea, concluzii. Instanța poate ordona, chiar după închiderea desbaterilor, completarea dovezilor, dispunand în acest scop amanarea procesului.

Cînd din desbateri rezultă ca faptul imputat ar contine elementele unei infractiuni mai grave decat aceea la care se referă acuzarea sau ca acelui fapt trebuie să i se dea o alta calificare ce ar face necesară pregătirea apararii în aceasta noua situațiune, instanța este datoare, sub pedeapsa de nulitate, a asculta părțile asupra acestor eventualitati și a incunostiinta pe inculpat ca este în drept sa ceara fie suspendarea desbaterilor pentru cateva ore, fie amanarea, spre a-și prepara apararea și eventual completarea instructiei în fața instanței. Cu toate acestea, instanța poate respinge cererea de suspendare sau amanarea judecatii cînd schimbarea calificarii e în favoarea inculpatului.

Președintele poate ordona aducerea de îndată a martorului sau expertului care nu s'a infatisat sau s'a indepartat înainte de timp. Aducerea nu exclude aplicarea pedepselor pentru neprezentare, cu toate ca procesul nu s'a amanat. Ascultarea unui martor sau a expertului citat și prezent în sedinta; precum și administrarea oricarei alte probe poate fi inlaturata numai cu invoirea părților sau dacă instanța, motivat, o găsește cu totul inutila.

În caz de amanare, toate actele de procedura care urmau să fie indeplinite sub pedeapsa de nulitate, pînă în prima zi de infatisare și toate incidentele care urmau să fie ridicate la prima zi de infatisare, pot fi indeplinite pînă la noul termen acordat, iar incidentele pot fi ridicate în acea zi.

Desbaterile pot fi intrerupte și amanate, în continuare, pentru motive temeinice, prin încheiere motivata, dar nu mai tarziu de 20 zile, fără a se mai cita părțile.

În orice stare a desbaterilor, președintele poate dispune retragerea din sala de sedinta a unuia sau mai multor inculpați și interogarea lor separat asupra fiecarei circumstanțe a procesului. Aceeasi măsura se poate lua și pentru ascultarea martorilor. Nu se pot relua desbaterile, sub pedeapsa de nulitate, decat după ce inculpatul absent a fost ascultat și numai după ce i s'a pus în vedere declaratiile facute în absenta sa.

Dispozitiile luate de instanța, în cursul desbaterilor, în baza textelor de mai sus, nu pot fi atacate decat odata cu fondul.

Desbaterile se rezuma de grefier intr'un proces verbal pe care îl incheie de îndată și care, sub pedeapsa de nulitate, trebuie să cuprindă: 1. Ziua, luna, anul și instanța; 2. Numele și pronumele judecatorilor, reprezentantului Ministerului public, grefierului, al părților care au asistat, precum și al aparatorilor lor; 3. Denumirea infractiunii care constitue obiectul invinuirii și aratarea dacă desbaterea a fost publică ori nu; 4. Descrierea exacta a mersului desbaterii și a fiecarei formalitati esentiale; 5. Numele invinuitului, martorilor, interpreților și expertilor care au fost ascultati, cu mențiunea de juramant prestat sau motivul pentru care au fost dispensati, iar depozitiile și aratarile lor se trec intr'un proces verbal separat; 6. Actele și documentele care s'au citit în sedinta, precum și motivul citirii; 7. Cererile și propunerile pe care Ministerul public, inculpatul ori partea civila, le-au facut cu scopul de a se constata prin proces verbal vreo circumstanta speciala a desbaterilor de natura sa serveasca de baza unei acțiuni ulterioare; 8. Orice alte cereri, cum și concluziile Ministerului public, ale părții civile și ale inculpatului; 9. Orice măsuri luate în cursul desbaterilor.

Procesul verbal se semneaza de presedinte, de grefier și el constitue proba celor petrecute în sedinta. În cazul cînd procesul verbal nu s'a putut redacta chiar în sedinta, părțile pot cere citirea notelor luate de grefier și vizarea lor de presedinte.

În cauzele importante, instanța poate ordona stenografierea desbaterilor, în total sau în parte. Instanța poate incuviinta aceasta în orice cauza la cererea motivata a unei părți, dacă aceasta depune anticipat cheltuielile. În cazurile de mai sus se aplică stenografilor dispozitiunile referitoare la interpreți.

Părțile pot lua cunoștința de procesul verbal și anexele lui, îl pot copia ori lasă să se copieze pe cheltuiala lor. Părțile pot de asemenea cere presedintelui rectificarea sau completarea procesului verbal. Aceasta cerere se rezolva de completul de judecată. Dacă cererea s'a facut în instanța de apel și ea se referă la o imprejurare esențială, în solutionarea cauzei, instanța poate acorda părții contestatoare contraproba.

Hotărîrea se pronunță îndată după terminarea desbaterilor. Judecatorii delibereaza în secret, fie în camera de consiliu, fie în sedinta. Ministerul public și grefierul nu asista la deliberari. În cazurile cînd judecatorii au nevoie de o deliberare mai lunga, pronuntarea se face cel mult în termen de 8 zile.

Rezultatul deliberarii și voturile judecatorilor se trec în minuta.

Președintele pune mai intaiu în deliberare chestiunile de fapt și apoi, dacă este nevoie, cele relative la calificarea și la aplicarea pedepsei. Toți judecatorii trebuie să-și exprime parerea asupra acestor din urma chestiuni, oricare ar fi opinia lor asupra vinovatiei în fapt. Președintele culege parerile, începînd cu judecatorul cel mai mic în grad și continua în ordinea numirii lor. Președintele își da parerea cel din urma. Chestiunile de fapt și de drept sînt rezolvate cu majoritate de voturi. În cazul cînd din deliberare rezultă mai multe opiniuni din care niciuna nu intruneste majoritatea, judecatorii care au opinat pentru solutiunea cea mai severa, trebuie să se alature opiniei celei mai apropiate de ea, astfel ca să se poată forma majoritatea. După formarea majorității, se va redacta procesul verbal (minuta), care se semneaza de presedinte, judecatori și grefier.

Hotărîrea prin care instantele se pronunță asupra mijloacelor de aparare sau procedurilor pregatitoare, asupra vreunui incident sau chestiune premergatoare solutiunii fondului, se numeste "încheiere". Hotărîrea prin care se rezolva fondul cauzei, se numeste "carte de judecată" pentru judecatorie "sentinta" pentru tribunal, "decizie" pentru Curtile cu Jurați, Curtile de Apel și Curtea de Casatie. Hotărîrea se pronunță în numele legii și se executa în numele Regelui.

Instanța pronunță prin hotărîrea sa condamnarea ori achitarea inculpatului sau încetarea ori anularea urmaririi, după distinctiile art. 4. Cînd instanța pronunță achitarea, încetarea sau anularea urmaririi ori condamnarea la amenda sau la pedeapsa privativa de libertate, însă cu suspendarea pedepsei, prevenitul va fi pus în libertate chiar dacă Ministerul public a facut apel. De asemenea prevenitul va fi pus în libertate de îndată dacă, desi condamnat la o pedeapsă privativa de libertate fără suspendare, pedeapsa pronunțată e de o durată egala cu detinerea preventiva suferita pînă la acea data.

Dispozitivul fiecarei hotărîri trebuie să se pronunte în sedinta publică, de către presedinte, sub pedeapsa de nulitate. Președintele enunta și textele de lege pe care se intemeiaza hotărîrea. El trebuie să fie asistat de grefier. Dacă inculpatul este de fața, președintele îl instiinteaza despre facultatea ce-i da legea de a face apel sau recurs, după caz, indicandu-i termenul respectiv. Despre aceasta incunostiintare se face mențiune în hotărîre.

Fiecare hotărîre trebuie să cuprindă: 1. Denumirea instanței dela care emana; 2. Numele judecatorilor care au luat parte la judecata, numele reprezentantului Ministerului public și al grefierului; 3. Numele și pronumele acuzatului sau inculpatului, porecla, dacă are, locul nasterii, etapa, reședința sau domiciliul, ori locuinta, profesiunea, naționalitatea lui, dacă este liber sau arestat, precum și numele aparatorilor care l-au asistat; 4. Enuntarea faptelor care formeaza obiectul invinuirii și asupra cărora instanța s'a pronuntat; 5. Concluziile părților; 6. Motivele de fapt și de drept pe care este intemeiata hotărîrea; 7. Textul legii pe care s'a intemeiat condamnarea, precum și mențiune despre enuntarea lui în sedinta publică; 8. Dispozitivul, adica ceea ce judecata a hotarit în virtutea legilor. Dispozitivul hotărîrii condamnatoare trebuie să enunte faptele de care invinuitii se gasesc vinovati, pedeapsa și condamnarea civila, dacă s'au acordat despăgubiri, precum și acea referitoare la cheltuielile de procedura. În hotărîrile de achitare, dispozitivul trebuie să cuprindă și condamnarea la despăgubiri civile, în cazurile și după distinctiile prevăzute de art. 8. În caz de admiterea suspendarii executarii pedepsii, se menționează formal aceasta, precum și faptul ca s'a atras atențiunea condamnatului asupra consecintelor în cazul comiterii de noi infractiuni; 9. Dispoziția ca se tine seama de detentiunea preventiva și de timpul ce se socoteste ca implinit din pedeapsa; 10. Dispoziția relativa la confiscarea sau distrugerea lucrurilor ori restituirea lor; 11. Calea de atac la care hotărîrea poate fi supusă; 12. Ziua, luna, anul și indicatiunile locului unde a fost pronunțată, precum și mențiunea ca s'a dat în numele legii; 13. Semnatura judecatorilor și a grefierului.

Hotărîrea se comunică inculpatului, părții civilmente responsabile și părții civile, afară de cazul cînd au fost prezenți la pronuntarea hotărîrii ori la desbateri și s'au retras inaintea pronuntarii.

Este nula hotărîrea în care persoana inculpatului nu este suficient determinata sau în care lipseste vreuna din condițiile cerute de punctele 1, 2, 4, 6, 8, 12 și 13 din articolul precedent. Cu toate acestea, în ce priveste punctul 13, dacă după pronuntarea hotărîrii unul din judecatori s'ar gasi în imposibilitate de a semna, se face mențiune despre aceasta de președintele instanței. Erorile materiale evidente nu constituesc motive de nulitate. Aceste erori se indreapta în camera de consiliu, de instanța care a pronuntat hotărîrea, după cererea părților și după ascultarea lor, sau chiar din oficiu, însă cu chemarea părților.

Incheierile prin care instanța a solutionat cererile facute de părți în cursul desbaterilor vor fi motivate și sînt considerate ca facand parte integrantă a hotărîrii.

Dispozitiile art. 140 se aplică și în privinta hotărîrilor.

Hotărîrea va fi redactata și semnata în termen de 15 zile.

Grefierii nu pot da părților copie de pe o hotărîre decat după ce a fost semnata de judecator, sub pedeapsa prevăzută de art. 393 din codul penal.

Toate dispozitiunile din acest titlu privitoare la atributiunile și indatoririle presedintelui sînt aplicabile și judecatorului dela judecatorie.