LexistoriaDreptul la drept.

Citarea părților

Azi

Codul de procedură penală (1936) · 3 articole

Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.

Articolul 291

După primirea actelor, conform art. 224. alin. 2 și 3; art. 227, 273, 278 și 279, președintele sau judecatorul fixeaza termen de judecată și ordona citarea părților și a martorilor. Citatiile se emit și se imnaneaza conform dispozițiilor cuprinse în art. 88.

Articolul 292

Dacă inculpatul este detinut, președintele dispune ca el să fie adus în fața sa mai înainte de a fi ordonat emiterea citatiilor și sa-l asculte în vederea pregatirii desbaterilor procesului dacă are probe noi de propus, dacă are de facut noi declaratii asupra inculparii ce i se aduce, precum și spre a-și alege un aparator, dacă este cazul. Prevenitul poate expune în scris sau verbal propunerile sale cel mai tarziu cu 5 zile înainte de ziua de judecată. Președintele ia măsuri pentru citarea la termen a martorilor propusi. De asemenea președintele ingrijeste să se desemneze un aparator inculpatului, dacă acesta se găsește în condițiile art. 79. Președintele tribunalului nu da curs cererilor directe care nu intrunesc condițiile art. 228. În toate cazurile, procesele în care sînt detinuti, vor fi judecate de urgenta și cu precadere. Dosarele în care sînt preveniti vor purta un semn distinctiv și mențiunea "arestat".

Articolul 293

Citatia trebuie să fie inmanata inculpatului cu cel puțin 3 zile înainte de ziua de judecată, sub sancțiunea de nulitate a hotărîrii. În materie criminala termenul este de cel puțin 5 zile. Aceasta nulitate se acopera dacă nu a fost invocata în prima sedinta și înainte de orice aparare. Cînd însă inculpatul nu se prezinta și hotărîrea se pronunță în lipsa lui cu drept de apel, el o poate propune în instanța de apel, care dacă constata neregularitatea citatiei cu privire la termenul de mai sus, anulează hotărîrea și procedeaza la judecarea cauzei în fond în prima și ultima instanța, refacand instructia dela prima instanța. Pentru cazul cînd hotărîrea este în ultima instanța și nu este alta cale de atac, nulitatea se poate propune pe cale de contestație.