Procedura desbaterilor

În ziua hotarita pentru judecarea fiecarei cauze, juratii inscrisi în lista mentionata de art. 366 trebuie să fie prezenți în sala de sedinta a Curtii cu Jurați.

Judecatorii ocupa locurile lor în sedinta, iar juriul, compus din juratii trasi la sorti, în sedinta, se aseaza în fața băncii acuzatilor, separati de public, de părți și de martori. Juratii iau loc în ordinea iesirii lor la sorti.

Președintele deschizand sedinta, dispune să se faca apelul părților. Acuzatul se infatiseaza, insotit de paznic, afară de cazul cînd președintele găsește cu cale sa ia și alte măsuri în interesul sigurantei publice. Președintele îl intreaba de nume, pronume, etate, profesiune, locuinta și locul nasterii, precum și dacă a primit lista de sesiune a juratilor. Dacă acuzatul lipseste, procesul se amana pe alta zi din sesiune sau la alta sesiune. În acest caz Curtea, apreciind motivele neprezentarii, va putea ordona arestarea fie de îndată, fie cu 10 zile înainte de deschiderea sesiunii viitoare. Se face apoi apelul nominal al juratilor în prezenta lor, a acuzatului și a Ministerului public. După terminarea acestui apel președintele intreaba, sub pedeapsa de nulitate, părțile care figurează în proces, pe aparatori, precum și pe jurați, dacă în ce priveste vreunul din jurați exista vreuna din cauzele enumarate în art. 353, 354 și 355. Înlăturarea juratilor care s'ar gasi în vreunul din cazurile prevăzute de articolele de mai sus se efectueaza de Curte înainte de punerea numelor juratilor în urna, spre a proceda la formarea juriului. Cauzele de excludere aratate în alineatul precedent nu pot atrage anularea deciziei date, dacă nu au fost propuse Curtii care statueaza asupra incidentelor ivite cu aceasta ocazie. Cele prevăzute de art. 353 pot forma obiectul unui recurs, dacă nu au fost cunoscute de părți în momentul constituirii juriului.

Numele celor 20 jurați prezenți și neinlaturati sînt puse intr'o urna, după care se procede la tragerea la sorti. La scoaterea din urna și citirea numelui fiecarui jurat, părțile pot exercita dreptul de recuzare înainte ca juratul să își fi ocupat locul. Acuzatul, mai întîi, fie personal, fie prin aparatorul sau și Ministerul public, pot face fiecare cate 4 recuzari, fără aratare de motive, după ce mai întîi președintele îi interpeleaza pe fiecare în ordinea de mai sus. Juriul este format îndată ce se completeaza numărul de 9 jurați nerecuzati, necesar pentru judecata.

Cînd procesul este complicat și se crede ca ar putea da loc la desbateri lungi, președintele Curtii trage la sorti peste numărul de 9 inca 2 jurați, care trebuie să asiste ca supleanti la desbateri. Dacă sînt mai mulți acuzati ei se pot înțelege ca dreptul de recuzare să fie exercitat de către unul dintre ei, în numele tuturor, sau de fiecare în parte personal sau prin aparator. Dacă acuzatii nu se pot înțelege între ei, spre a face recuzarile, președintele hotaraste, prin sorti, ordinea în care să le faca fiecare dintr'insii. În toate cazurile recuzarile nu pot trece peste numărul stabilit. Dacă sînt 2 acuzati, fiecare face cate doua recuzari. Dacă sînt 3 acuzati, primul face doua recuzari, iar ceilalti cate una. Dacă sînt mai mulți de 3 acuzati, fiecare din primii acuzati iesiti la sorti face cate o recuzare.

Președintele rosteste apoi juratilor, care stau în picioare, urmatoarea formula de juramant: "Jurați și legati-va inaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca veti cerceta cu cea mai mare luare aminte faptele ce se vor aduce în sarcina acuzatului.... că nu veti trada nici interesele acuzatului, nici ale Statului care îl acuza, că nu veti comunică, cu nimeni mai înainte de rostirea verdictului d-voastra, că nu veti asculta nici ura sau rautatea, nici temerea sau afectiunea, ca în fața faptelor ingreunatoare și a mijloacelor de aparare, veti hotari în cuget curat și după adanca convingere, cu nepartinirea și cu taria omului cinstit". Fiecare din jurați, chemat pe nume de presedinte, raspunde ridicand mana, "jur". Aceasta formalitate este prescrisa sub pedeapsa de nulitate.

Odata ce comisiunea juratilor este formata, se începe cercetarea cauzei. Cercetarea și desbaterea odata incepute, continua pînă la pronuntarea verdictului. Președintele nu poate suspenda desbaterile decat pentru repausul juratilor, martorilor și acuzatilor.

Dacă în aceeasi zi sînt fixate mai multe cauze spre judecare, Curtea cu Jurați se constitue pentru fiecare cauza în parte.

Îndată după constituirea juriului, președintele ordona grefierului sa citeasca decizia Camerei de acuzare. După aceasta lectura, președintele atrage atențiunea acuzatului asupra faptului de care este acuzat.

Grefierul face apelul nominal al martorilor, de pe lista prevăzută de art. 378.

Cînd vreun martor care a fost citat nu se infatiseaza, dacă nu poate fi adus de îndată cu mandat, Curtea, după ascultarea părților și mai înainte de audierea martorilor inscrisi pe lista, poate amana procesul. Partea care starue în ascultarea martorului absent trebuie să precizeze punctele asupra cărora voeste să fie ascultat. Cererea de amanare a procesului pentru lipsa, martorilor se poate formula chiar mai înainte de a se fi constituit juriul.

Acuzatul și Ministerul public se pot opune la ascultarea unui martor care nu este cuprins în listele comunicate, sau care nu a fost desemnat eu destula lamurire.

Președintele Curtii cu Jurați nu poate declara desbaterile închise, sub pedeapsa de nulitate, decat după ce intreaba pe acuzat personal dacă mai are ceva de zis în apararea sa, și pe jurați dacă sînt indeajuns luminati asupra cauzei.