Procedura după închiderea desbaterilor

Președintele după închiderea desbaterilor formuleaza chestiunile la care juriul urmeaza sa răspundă, în conformitate cu decizia Camerei de acuzare și modificările ce eventual ar rezultă din desbateri.

Chestiunea se formuleaza astfel ca juriul să poată raspunde numai "da" sau "nu" și se pun pentru fiecare acuzat și pentru fiecare infractiune în parte, în termenii urmatori: 1. "Acuzatul..... a savarsit faptul de ....?". Intrebarea va cuprinde toate circumstantele cuprinse în rezumatul deciziei Camerei de acuzare; 2. "Acuzatul este culpabil de faptul cuprins în prima chestiune?" Președintele are facultatea de a separa chestiunea principala în asa fel încît chestiunea scindata sa cuprindă toate elementele componente ale unei infractiuni.

Circumstantele agravante cuprinse în decizia Camerei, precum și acele ce ar rezultă din desbateri, formeaza obiectul unor chestiuni separate care se formuleaza de presedinte în modul următor: "Acuzatul a savarsit faptul cu ............ sau în ......?". Intrebarea va cuprinde circumstanta ingreunatoare exprimata în termenii textului de lege care o prevede.

Dispozitiile art. 400 și 401 se aplică cînd din desbateri rezultă ca faptul imputat acuzatului are o alta calificare decat aceea pentru care acuzatul e trimis în judecata.

Dacă acuzatul a propus o scuza legala, președintele trebuie, sub pedeapsa de nulitate, sa puna chestiunea în termenii urmatori: "Este constatat ca acuzatul ...............?". Intrebarea va cuprinde scuza exprimata în termenii textului de lege care o prevede.

Dacă acuzatul are mai puțin de 19 ani, președintele pune, sub pedeapsa de nulitate, urmatoarea chestiune: "Acuzatul a lucrat cu pricepere?".

Proiectul chestiunilor formulate este pus în discutiunea părților după ce mai întîi au fost citite de grefier în sedinta. Cate un exemplar al chestiunilor formulate se inmaneaza în acest scop Ministerului public și acuzatului sau aparatorului sau. După ascultarea părților, Curtea hotaraste asupra propunerilor, putand menține, modifica sau completa chestiunile formulate, după care, sub pedeapsa de nulitate, intrebarile sînt citite în sedinta astfel cum au ramas stabilite. Despre obiectiunile și propunerile părților, asupra chestiunilor formulate, se face mențiune, sub pedeapsa de nulitate, în procesul verbal de sedinta.

În toate cauzele, chiar în caz de recidiva, președintele, punand chestiunile, instiinteaza sub pedeapsa de nulitate, pe jurați, ca dacă socotesc ca exista circumstanțe usuratoare în favoarea unuia sau mai multor acuzati culpabili, trebuie să declare aceasta în termenii urmatori: "Juriul declara ca sînt circumstanțe usuratoare în favoarea acuzatului". Președintele da juratilor explicatiuni asupra pedepsei fixate de lege, precum și asupra oricăror eventuale urmări ale verdictului, în raport cu aplicarea legii.

Președintele ordona în scris sefului gărzii de serviciu sa pazeasca iesirile camerei juratilor. În ordinul dat de presedinte se inscrie numele și calitatea sefului gărzii.

În tot timpul sesiunii juratilor, vor sta afisate în sala de deliberare a juriului urmatoarele imperative: "Președintele asigura ordinea și libertatea deliberarilor. El nu poate da citire altor acte decat celor citite în sedinta. Nu este ingaduit presedintelui să-și arate parerea lui. Legea nu cere seama juratilor de mijloacele din care și-au format convingerea, nu le prescrie nicio regula pentru cumpanirea probelor. Legea îi indatoreaza sa caute în adancul constiintei lor, dacă vinovatia acuzatului exista sau nu fața cu probele aduse contra lui și mijloacele de aparare. Legea pune juratilor numai aceasta intrebare, care cuprinde toata măsura indatoririlor lor: Aveti adanca convingere?"

Președintele Curtii insoteste pe jurați în camera lor de deliberare luand cu el și dosarul cauzei și formularul intrebarilor. El prezideaza deliberarile juratilor, asigura ordinea și libertatea lor, avînd și politia desbaterilor. Primul jurat este cel dintaiu iesit la sorti sau cel ales cu consimtimantul sau de ceilalti jurați în camera de consiliu. Înainte de deliberare, președintele da citire urmatoarelor recomandatiuni: "Prezenta mea în mijlocul dv. este numai pentru a asigura ordinea și libertatea deliberarilor. Legea nu-mi ingadue să-mi arat parerea. De aceea sa nu-mi puneti intrebari, care ar duce la desvaluirea parerii. Va arat, ca legea nu cere seama juratilor de mijloacele din care și-au format convingerea. Nu le prescrie nicio regula pentru cumpanirea probelor. Legea îi indatoreaza sa caute în adancul constiintei lor, dacă vinovatia acuzatului exista sau nu fața cu probele aduse contra lui și cu mijloacele de aparare. Legea pune juratilor numai aceasta intrebare, care cuprinde toata măsura indatoririlor lor: Aveti adanca convingere?" Dacă juratii ar cere noi explicatiuni, președintele și juratii reintra în sedinta pentru ca aceste explicatii să se faca fața cu toate părțile. Nu este ingaduit presedintelui să-și arate parerea sa. El nu poate da citire, în camera de deliberare, altor acte decat celor citite în sedinta publică.

Juratii delibereaza asupra faptului principal și apoi asupra fiecareia din circumstantele lui. Președintele citește pe rand fiecare chestiune pusa și juratii voteaza, atît asupra faptului principal și a circumstantelor ingreunatoare, cat și asupra existentei scuzelor și a circumstantelor usuratoare. Votul este secret, facandu-se cu apel nominal prin bile. Președintele numara voturile și inscrie rezultatul votului după fiecare intrebare.

Decizia juratilor în contra acuzatului, asupra faptului principal, a scuzelor, a circumstantelor ingreunatoare sau usuratoare, nu se poate lua, sub pedeapsa de nulitate, decat cu 5 voturi. Declaratia juratilor trebuie să constate, sub pedeapsa de nulitate, ca decizia s'a luat cu majoritate, fără sa arate numărul voturilor. Ea este subscrisa de primul jurat și de presedinte.

După deliberare, cînd verdictul este afirmativ, juratii aleg cu majoritate doi dintre ei, care să ia parte la deliberarea judecatorilor pentru stabilirea pedepsei. În caz că nu se poate forma o majoritate, cei doi jurați se trag la sorti. De toate cele petrecute în timpul deliberarii, cum și de rezultatul alegerii sau desemnarii celor doi jurați prevăzuți la primul alineat, se incheie un proces-verbal semnat de presedinte și de primul jurat.

Juratii nu pot părăsi camera de deliberare, decat după ce și-au dat verdictul. Juratul care calca dispozitiile mai sus aratate, este judecat pe loc de Curte și pedepsit conform art. 244 din codul penal. Nimeni nu poate intră în camera juratilor în timpul deliberarii, oricare ar fi cauza, decat numai cu invoirea presedintelui Curtii.