Codul de procedură penală (1936) · 4 articole
Abrogat la 1 ianuarie 1969 · înlocuit de Codul de procedură penală (1968). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Dacă cel condamnat în contumacie se prezinta de buna voie, sau dacă este arestat, decizia data în contra lui și procedurile urmate, începînd dela ordonanța prevăzută în art. 426, se considera ca neavenite și se procede la judecare. Decizia Camerei de acuzare și actele anterioare își păstrează toate efectele. Condamnatul în contumacie a cărui pedeapsa s'a prescris, nu mai poate cere judecarea.
În ce priveste depozitiile martorilor absenti, incapabili de a se prezenta sau care au decedat, se procede conform art. 309.
Contumacele nu poate fi supus la o pedeapsă mai mare decat acea data prin decizia pronunțată în contumacie. Contumacele achitat, se condamna la plata cheltuielilor ocazionate prin lipsa sa.
Dacă la judecata contumacele nu se prezinta, cererea se anulează, iar decizia în contumacie rămîne definitivă.