(1) După inregistrarea dosarului la instanța, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecata în stare de arest, instanța este datoare sa verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestarii preventive, înainte de expirarea duratei arestarii preventive.
(2) Dacă instanța constata ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau că nu exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestarii preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
(3) Când instanța constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivata, arestarea preventiva. Dispozitiile art. 159 alin. 3, 4, 5 și 11 se aplică în mod corespunzător.
(4) Incheierea poate fi atacata cu recurs, aplicandu-se dispozitiile art. 160^a alin. 2.