Expunerea trebuie să cuprindă: În caz de condamnare, expunerea trebuie să mai cuprindă fapta sau fiecare fapta retinuta de instanța în sarcina inculpatului, forma și gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronunțată și actele din care rezultă durata acesteia. Dacă instanța retine în sarcina inculpatului numai o parte din faptele ce formeaza obiectul invinuirii, se va arata în hotărâre pentru care anume fapte s-a pronuntat condamnarea și pentru care încetarea procesului penal sau achitarea;

a) datele privind identitatea părților;

b) descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului și locului unde a fost savirsita, precum și incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare;

c) analiza probelor care au servit ca temei solutionarea laturii penale a cauzei, cit și a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data în cauza.

d) aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date în cauza.