Arestarea preventiva

(1) Dacă sunt intrunite condițiile prevăzute în art. 143 și exista vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, când considera ca arestarea invinuitului este necesară în interesul urmaririi penale, numai după ascultarea acestuia în prezenta aparatorului, întocmește propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a invinuitului.

(2) Dosarul, împreună cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, întocmită de procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanța careia i-ar reveni competența sa judece cauza în fond sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevăzute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.

(3) La prezentarea dosarului de către procuror, președintele instanței sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua și ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, până la expirarea celor 24 de ore de retinere, în cazul în care invinuitul este retinut. Ziua și ora se comunică atât aparatorului ales sau numit din oficiu, cat și procurorului, acesta din urma fiind obligat să asigure prezenta în fața judecatorului a invinuitului retinut.

(4) Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza în camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(5) Invinuitul este adus în fața judecatorului și va fi asistat de aparator.

(6) Dispozitiile art. 149¹ alin. 6 și ale art. 150 se aplică în mod corespunzător.

(7) Participarea procurorului este obligatorie.

(8) După ascultarea invinuitului, judecatorul, de îndată, admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin încheiere motivata.

(9) Dacă sunt intrunite condițiile prevăzute în alin. 1, judecatorul dispune, prin încheiere motivata, arestarea preventiva a invinuitului pe o durată ce nu poate depăși 10 zile.

(10) Totodata, judecatorul, admitand propunerea, emite, de urgenta, mandatul de arestare a invinuitului. Mandatul cuprinde în mod corespunzător mențiunile aratate în art. 151 alin. 3 lit. a)-c), e) și j), precum și numele și prenumele invinuitului și durata pentru care este dispusa arestarea preventiva a acestuia.

(11) Dispozitiile art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

(12) Împotriva incheierii se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsa.

(1) Măsura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata dacă sunt intrunite condițiile prevăzute în art. 143 și exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau să se sustraga în orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;

b) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca în mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;

c) exista date ca inculpatul pregătește savarsirea unei noi infractiuni;

d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;

e) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o înțelegere frauduloasa cu aceasta;

f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viața sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani și exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publică.

(2) În cazurile prevăzute în alin. 1 lit. a)-e), măsura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai dacă pedeapsa prevăzută de lege este detentiunea pe viața sau inchisoarea mai mare de 4 ani.

(1) Durata arestarii inculpatului în cursul urmaririi penale nu poate depăși 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungita în condițiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, când arestarea a fost dispusa după ascultarea inculpatului, iar în cazul când arestarea a fost dispusa în lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii în executare a mandatului de arestare.

(2) Când o cauza este trecuta pentru continuarea urmarii penale de la un organ de urmărire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramine valabil. Durata arestarii se calculeaza potrivit dispozițiilor alineatului precedent.

(3) Abrogat.

(1) Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, dacă sunt intrunite condițiile prevăzute în art. 143 și exista vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, când considera ca în interesul urmaririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezenta aparatorului, întocmește propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.

(2) Dosarul, împreună cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, întocmită de procurorul care supraveghează sau efectueaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanța careia i-ar reveni competența sa judece cauza în fond sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevăzute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.

(3) Cu ocazia prezentarii dosarului de către procuror, președintele instanței sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua și ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, până la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, dacă acesta este retinut, până la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua și ora se comunică atât aparatorului ales sau numit din oficiu cat și procurorului, acesta din urma fiind obligat să asigure prezenta în fața judecatorului a inculpatului arestat sau retinut.

(4) Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza în camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(5) Inculpatul este adus în fața judecatorului și va fi asistat de aparator.

(6) În cazul în care inculpatul se afla în stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 și din cauza stării sănătății ori din cauza de forta majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în fața judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata în lipsa inculpatului, în prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii.

(7) Dispozitiile art. 150 se aplică în mod corespunzător.

(8) Participarea procurorului este obligatorie.

(9) Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin încheiere motivata.

(10) Dacă sunt intrunite condițiile prevăzute în alin. 1, judecatorul dispune, prin încheiere motivata, arestarea preventiva a inculpatului pe o durată care nu poate depăși 30 de zile.

(11) Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas după scaderea din 30 de zile a perioadei în care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune înainte de expirarea duratei arestarii invinuitului.

(12) Dispozitiile art. 146 alin. 10 și 11¹ și ale art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

(13) Împotriva incheierii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsa.

(14) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică și în cazul în care procurorul pune în miscare actiunea penala înainte de expirarea duratei mandatului de arestare a invinuitului. Mandatul de arestare a invinuitului inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

(1) Măsura arestarii inculpatului poate fi luata numai după ascultarea acestuia de către procuror și de către judecator, afară de cazul când inculpatul este disparut, se afla în strainatate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecata ori se afla în una dintre situațiile prevăzute în art. 149¹ alin. 6.

(2) În cazul în care inculpatul este disparut, se afla în strainatate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecata, când mandatul a fost emis fără ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat.

(1) După intocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de la prima instanța sau, după caz, președintele completului de la instanța de recurs emite de îndată mandatul de arestare preventiva.

(2) Dacă prin aceeasi hotărâre s-a dispus arestarea mai multor inculpați, se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei.

(3) În mandatul de arestare trebuie să se arate:

a) instanța care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;

b) data și locul emiterii;

c) numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;

d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevăzute în art. 70, și codul numeric personal;

e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii și denumirea infractiunii;

f) incadrarea juridica a faptei și pedeapsa prevăzută de lege;

g) temeiurile concrete care determina arestarea;

h) ordinul de a fi arestat inculpatul;

i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;

j) semnatura judecatorului.

(1) Când mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar îl trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de detinere o dată cu arestatul.

(2) Când măsura arestarii a fost dispusa în lipsa inculpatului potrivit art. 150, mandatul emis se inainteaza în dublu exemplar organului de politie, pentru executare.

(3) Organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate în mandat, careia îi preda un exemplar al mandatului și o conduce la judecatorul care a emis mandatul.

(4) Judecatorul procedeaza la ascultarea inculpatului, iar dacă acesta ridica obiectii care necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de îndată termen de judecată.

(1) Dacă cel arestat ridica obiectii în contra executarii mandatului numai în ceea ce priveste identitatea, este condus în fața instanței locului unde a fost gasit, care, dacă este necesar, cere relatii judecatorului care a emis mandatul.

(2) Până la rezolvarea obiectiilor, instanța, dacă apreciaza că nu exista pericol de disparitie, dispune punerea în libertate a persoanei împotriva careia s-a executat mandatul.

(3) Dacă instanța constata ca persoana adusa nu este cea aratata în mandat, o pune imediat în libertate, iar dacă constata ca obiectiile sunt nefondate, dispune executarea mandatului, procedandu-se potrivit art. 152 alin. 3.

(4) În cazurile prevăzute în alin. 1-3, instanța dispune prin încheiere, ce se trimite și judecatorului care a emis mandatul.

(1) Arestarea inculpatului dispusa de instanța poate fi prelungita, în cursul urmaririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea initiala impun în continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

(2) În cazul prevăzut în alin. 1, prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanța careia i-ar reveni competența sa judece cauza în fond sau de instanța corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevăzute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.

(1) Prelungirea duratei arestarii preventive prevăzute în art. 155 se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, după caz, efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.

(2) În cazul în care procurorul supraveghează urmarirea penala, acesta va fi sesizat motivat de către organul de cercetare penala, în vederea formulării propunerii de prelungire, cu cel puțin 8 zile înainte de expirarea duratei arestarii preventive.

(3) Dacă arestarea a fost dispusa de o instanța inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instanței competente.

(4) Abrogat.

(5) Când în aceeasi cauza se gasesc mai mulți inculpați arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanța pentru unul dintre inculpați va sesiza, totodata, instanța și cu privire la ceilalti inculpați.

(1) Dosarul cauzei va fi depus la instanța, împreună cu propunerea de prelungire a arestarii preventive, întocmită de procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestarii preventive, și va putea fi consultat de aparator.

(2) Propunerea de prelungire a arestarii se solutioneaza în camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(3) Inculpatul este adus în fața judecatorului și va fi asistat de aparator.

(4) În cazul în care inculpatul arestat se afla internat în spital și din cauza stării sănătății nu poate fi adus în fața judecatorului sau când, din cauza de forta majoră sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata în lipsa inculpatului, dar numai în prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.

(5) Participarea procurorului este obligatorie.

(6) În cazul în care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea depăși 30 de zile.

(7) Judecatorul solutioneaza propunerea și se pronunță asupra prelungirii arestarii preventive, în termen de 24 de ore de la primirea dosarului, și comunică incheierea celor lipsa de la judecata în acelasi termen.

(8) Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenți, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se solutioneaza înainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.

(9) Recursul, declarat împotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive, nu este suspensiv de executare.

(10) Dispozitiile art. 140³ alin. 3-7 și 9 se aplică în mod corespunzător la judecarea recursului.

(11) Măsura dispusa de judecator se comunică administrației locului de detinere, care este obligata sa o aduca la cunoștința inculpatului.

(12) Dacă incheierea judecatorului de la prima instanța nu este atacata cu recurs, instanța este obligata sa restituie dosarul organului de urmărire penala în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs.

(13) Judecatorul poate acorda și alte prelungiri, fiecare neputand depăși 30 de zile. Dispozitiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător. Durata totala a arestarii preventive în cursul urmaririi penale nu poate depăși un termen rezonabil, și nu mai mult de 180 de zile.

(1) Când procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea în judecata a inculpatului aflat în stare de arest, dosarul se inainteaza instanței competente cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea mandatului de arestare sau, după caz, a duratei pentru care a fost dispusa prelungirea arestarii.

(2) Instanța, în camera de consiliu, procedeaza potrivit art. 300¹.

(1) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa în cursul judecatii, prin încheiere motivata, dacă sunt intrunite condițiile prevăzute în art. 143 și exista vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148.

(2) Incheierea poate fi atacata separat cu recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore și curge de la pronuntare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instanței de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se judeca în 3 zile. Recursul declarat împotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.

(3) Dispozitiile art. 151 se aplică și în cazul arestarii inculpatului în cursul judecatii.

(4) Fața de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeasi cauza, în cursul urmaririi penale sau al judecatii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.

(1) În cursul judecatii, instanța verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestarii preventive.

(2) Dacă instanța constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivata, revocarea arestarii preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

(3) Când instanța constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivata, menținerea arestarii preventive.

(4) Incheierea poate fi atacata cu recurs, prevederile art. 160^a alin. 2 aplicandu-se în mod corespunzător.