DISPOZITII COMUNE

(1) Când rezolvarea situațiilor reglementate în prezentul titlu este data în competența instanței de executare, președintele dispune citarea părților interesate și ia măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu, în cazurile prevăzute în art. 171.

(2) Condamnatul arestat este adus la judecata.

(3) Participarea procurorului este obligatorie.

(4) După concluziile procurorului și ascultarea părților, instanța se pronunță prin sentinta.

(5) Dispozitiile cuprinse în partea speciala, titlul II, care nu sunt contrare dispozițiilor din acest capitol, se aplică în mod corespunzător.

(6) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică și în cazul în care rezolvarea uneia din situațiile reglementate în prezentul titlu este data în competența instanței în a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde cel condamnat executa pedeapsa. Solutia se comunică instanței de executare.

(1) Contestația contra executarii hotărârii penale se poate face în urmatoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este indreptata împotriva altei persoane decit cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveste vreo nelamurire cu privire la hotărârea care se executa sau vreo impiedicare la executare;

d) când se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executarii.

(2) În cazurile prevăzute la lit. a), b) și d) contestația se face, după caz, la instanța prevăzută în alin. 1 sau 6 al art. 460, iar în cazul prevăzut la lit. c), la instanța care a pronuntat hotărârea ce se executa.

(3) Contestația împotriva actelor de executare privind confiscarea averii se

(1) Procedura de rezolvare a contestației la executare este cea prevăzută în art. 460.

(2) În cazul aratat în art. 461 lit. d), dacă din hotărârea pusa în executare nu rezultă datele și situațiile de existenta cărora depinde solutionarea contestației, constatarea acestora se face de către instanța competența sa judece contestația.

(3) Cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări.

(1) Contestația privitoare la executarea dispozițiilor civile ale hotărârii se face, în cazurile prevăzute în art. 461 lit. a) și b), la instanța de executare prevăzută în art. 460, iar în cazul prevăzut în art. 461 lit. c) la instanța care a pronuntat hotărârea ce se executa.

(2) Procedura de rezolvare a acestei contestatii este cea prevăzută în art. 460 alin. 1 și 2.

(3) Contestația împotriva actelor de executare se solutioneaza de către instanța civila potrivit legii civile.