(1) Termenele de prescripție a executării pedepsei sunt:
a) 20 de ani, când pedeapsa care urmează a fi executată este detențiunea pe viață sau detențiunea severă;
b) 5 ani, plus durata pedepsei închisorii stricte sau închisorii care urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor cu închisoarea;
c) 3 ani, în cazul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă și a muncii în folosul comunității.
(2) Prevederile alin. (1) lit. c) se aplică corespunzător și în cazul pedepselor aplicate persoanei juridice.
(3) Termenele prevăzute în alin. (1) se socotesc de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă.
(4) În cazul revocării suspendării condiționate a executării pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, termenul de prescripție începe să curgă de la data când hotărârea de revocare a rămas definitivă.
(5) Măsurile de siguranță nu se prescriu.