Funcționarea zonelor libere și a antrepozitelor libere

(1) Durata staționării mărfurilor în zonele libere sau în antrepozitele libere este nelimitată.

(2) Pentru anumite mărfuri menționate la art. 183 lit. b) care sunt cuprinse în reglementările privind politica agricolă se pot stabili termene specifice prin regulamentul vamal.

(1) Orice activitate industrială, comercială sau de servicii dintr-o zonă liberă sau antrepozit liber este permisă cu respectarea condițiilor prevăzute în prezentul cod. Exercitarea acestor activități este notificată în prealabil autorității vamale.

(2) Autoritatea vamală poate impune anumite interdicții sau restricții asupra activităților menționate la alin. (1), ținând cont de natura mărfurilor în cauză sau de cerințele supravegherii vamale.

(3) Autoritatea vamală poate interzice exercitarea unei activități într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber persoanelor care nu oferă garanțiile necesare respectării dispozițiilor prevăzute de prezentul cod.

(1) Pe durata staționării într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber, mărfurile străine pot:

a) să fie puse în liberă circulație, în condițiile prevăzute de acest regim și de dispozițiile privind datoria vamală, cuprinse în prezentul capitol;

b) să facă obiectul manipulărilor uzuale prevăzute la art. 129, fără autorizare;

c) să fie plasate sub regimul de perfecționare activă, conform condițiilor prevăzute pentru acest regim;

d) să fie plasate sub regimul de transformare sub control vamal, în condițiile prevăzute de acest regim;

e) să fie plasate sub regimul de admitere temporară, în condițiile prevăzute de acest regim;

f) să fie abandonate în favoarea statului;

g) să fie distruse, pe cheltuiala deținătorului, cu condiția ca persoana interesată să furnizeze autorității vamale toate informațiile pe care aceasta le consideră necesare.

(2) Când mărfurile sunt plasate sub unul dintre regimurile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) sau e), autoritatea vamală poate, în măsura în care este necesar, să țină cont de condițiile de funcționare și de supraveghere vamală ale zonelor libere sau antrepozitelor libere și să-și adapteze modalitățile de control prevăzute.

(1) Când dispozițiile art. 191 și 192 nu se aplică, mărfurile străine și cele românești menționate la art. 183 lit. b) nu pot fi consumate sau utilizate în zonele libere sau antrepozitele libere.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor aplicabile rezervelor și stocurilor și în măsura în care regimul în cauză prevede astfel, prevederile alin. (1) nu împiedică utilizarea sau consumul de mărfuri a căror punere în liberă circulație sau a căror admitere temporară nu ar atrage aplicarea drepturilor de import, a măsurilor de politică comercială sau a măsurilor cuprinse în reglementările privind politica agricolă. În această situație nu este necesară depunerea declarației de punere în liberă circulație sau de admitere temporară. O astfel de declarație este necesară în cazul în care pentru mărfuri se aplică un contingent sau un plafon.

(1) Persoanele care desfășoară o activitate de depozitare, prelucrare sau transformare, vânzare ori cumpărare de mărfuri într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber sunt obligate să țină evidența operativă a mărfurilor, în forma aprobată de autoritatea vamală. Mărfurile se înregistrează în evidența operativă la momentul în care sunt introduse în incintele aparținând unei astfel de persoane. Evidența operativă trebuie să permită autorității vamale să identifice mărfurile și să reflecte mișcarea acestora.

(2) În cazul transbordării mărfurilor în interiorul unei zone libere, înregistrările care se referă la acestea sunt ținute la dispoziția autorității vamale. Depozitarea de scurtă durată a mărfurilor, în cadrul unei astfel de transbordări, este considerată ca făcând parte din operațiunea de transbordare. Când mărfurile care sosesc din afara teritoriului vamal al României sunt plasate direct într-o zonă liberă sau în cazul mărfurilor care ies dintr-o zonă liberă pentru a părăsi direct teritoriul vamal al României se depune declarația sumară prevăzută la art. 60-62 sau la art. 201-204, după caz.