(1) Banca Națională a României poate solicita autorității competente cu supravegherea consolidată, în considerarea atribuțiilor acesteia similare celor prevăzute la art. 181 alin. (1) , sau autorităților competente din statul membru de origine să considere sucursala din România a unei instituții de credit dintr-un alt stat membru ca fiind semnificativă.
(2) Solicitarea va specifica motivele pentru care sucursala este considerată semnificativă, avându-se în vedere în special următoarele elemente:
a) cota de piață a sucursalei instituției de credit, în ceea ce privește depozitele, depășește 2% în România;
b) impactul probabil al suspendării sau închiderii operațiunilor din România ale instituției de credit asupra lichidității sistemice și asupra sistemelor de plăți și a celor de compensare și decontare din România;
c) dimensiunea și importanța sucursalei din perspectiva numărului de clienți, în contextul sistemului financiar-bancar din România.