(1) O instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, autorizată și supravegheată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în conformitate cu prevederile art. 163² , care intenționează să desfășoare activitate bancară, are obligația de a solicita Băncii Naționale a României autorizarea ca instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, în conformitate cu dispozițiile prezentei secțiuni și cu reglementările în domeniu emise în aplicarea acesteia.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) , instituția de credit care intenționează să desfășoare activitate bancară în România trebuie să transmită Băncii Naționale a României o cerere de autorizare ca instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, însoțită de informațiile și documentele stabilite potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României în domeniu.
(3) Banca Națională a României acordă instituției de credit solicitante autorizație ca instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, numai dacă este încredințată că respectiva instituție de credit poate asigura desfășurarea unei activități în condiții de siguranță și de respectare a cerințelor unei administrări prudente și sănătoase, care să asigure protejarea intereselor deponenților și ale altor creditori și buna funcționare a sistemului bancar, sens în care trebuie să fie respectate dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora.