Dreptul de practică și organizarea activităților de medicină complementară/alternativă

(1) Activitățile și practicile de medicină complementară/alternativă pot fi exercitate de următoarele categorii profesionale, în condițiile prevăzute de lege:

a) medici, medici dentiști și farmaciști;

b) psihologi;

c) absolvenți ai altor instituții de învățământ superior.

(2) Pentru a deveni practicieni de medicină complementară/alternativă, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să posede autorizația de liberă practică eliberată, conform legii, de Ministerul Sănătății Publice cu avizul Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar.

a) diploma eliberată de instituția de învățământ superior sau atestatul ori certificatul de pregătire specifică în domeniu;

b) certificat de cazier judiciar;

c) certificat de sănătate;

d) avizul Ordinului Practicienilor de Medicină Comple-mentară/ Alternativă.

(1) În vederea exercitării medicinei complementare/alternative, practicianul de medicină complementară/alternativă aderă la Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă.

(2) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/ Alternativă se organizează și funcționează ca organizație profesională, neguvernamentală, apolitică, având ca obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de practician de medicină complementară/alternativă.

(3) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/ Alternativă se organizează și funcționează la nivel teritorial și național.

(4) Regulamentul de organizare și funcționare al Ordinului Practicienilor de Medicină Complementară/ Alternativă se aprobă prin ordin al ministrului sănătății publice.

(5) Autorizația de liberă practică a practicienilor de medicină complementară/alternativă se reînnoiește obligatoriu la interval de 3 ani de către Ministerul Sănătății Publice cu avizul Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar.

(1) Practicianul de medicină complementară/ alternativă care nu este medic, medic dentist sau, după caz, farmacist nu poate exercita anumite activități și practici medicale stabilite de Ministerul Sănătății Publice și Colegiul Medicilor din România și nu poate folosi titlurile de doctor, medic, medic dentist sau, după caz, farmacist.

(2) Medicii, medicii dentiști sau, după caz, farmaciștii practicieni de medicină complementară/alternativă cu autorizație de liberă practică eliberată de Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentiști din România sau de Colegiul Farmaciștilor din România pentru un anumit domeniu pot trata anumite afecțiuni corespunzătoare domeniului respectiv și pot prescrie anumite medicamente/ tratamente complementare și/sau alternative conform metodologiei stabilite de Ministerul Sănătății Publice, potrivit reglementărilor Organizației Mondiale a Sănătății.

(3) Practicienii autorizați în domeniul medicinei complementare/alternative, care nu sunt medici, medici dentiști sau, după caz, farmaciști, pot interveni, după caz, în completarea și/sau continuarea terapiilor medicale, conform unor reguli precise de procedură, numai cu acordul scris al pacientului, la recomandarea scrisă a unui medic.

(1) Tehnicile și practicile de medicină complementară/alternativă se desfășoară în cabinete de terapie complementară/alternativă organizate conform legii ca societăți comerciale sau activități independente desfășurate de persoane fizice, cu acest obiect de activitate.

(2) Medicii, medicii dentiști sau, după caz, farmaciștii practicieni de medicină complementară/alternativă își pot organiza cabinete medicale conform legii.

(3) Denumirea de "centru de îngrijiri de sănătate" nu poate fi utilizată dacă nu există cel puțin un angajat medic sau asistent medical.

(1) Prepararea, producerea și distribuția remediilor folosite de medicina complementară/alternativă este strict reglementată de Ministerul Sănătății Publice.

(2) Autorizația pentru producerea și distribuția remediilor se eliberează de Ministerul Sănătății Publice.