Eficiența în alimentare cu energie

Azi

Legea 121/2014 · 3 articole

Articolul 14 — Promovarea eficienței energetice în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Până la 31 decembrie 2015, autoritatea administrației publice centrale, pe baza evaluărilor întocmite la nivel local de autoritățile administrației publice locale, întocmește și transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzătoare a potențialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național, care să conțină informațiile prevăzute în anexa nr. 6 .

(1¹) Evaluarea prevăzută la alin. (1) va ține pe deplin seama de analiza potențialului național de cogenerare de înaltă eficiență realizat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare.

(1²) Actualizarea evaluării cuprinzătoare a potențialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național va conține informațiile prevăzute în Anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII și IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă.

(2) Autoritățile administrației publice locale și centrale adoptă politici care promovează, la nivel local și regional, dezvoltarea și utilizarea integrată a sistemelor eficiente de încălzire și răcire, în special a celor care folosesc cogenerarea de înaltă eficiență, atât pentru procese de încălzire, cât și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, având în vedere potențialul de dezvoltare al unor piețe locale și regionale ale energiei termice.

(3) Pentru realizarea evaluării prevăzute la alin. (1) , autoritățile administrației publice locale efectuează, sub coordonarea autorității administrației publice centrale, o analiză costuri-beneficii la nivelul întregului teritoriu național, pe baza condițiilor climatice, a fezabilității economice și a nivelului de dotare tehnică, în conformitate cu anexa nr. 7 . Analiza costuri-beneficii trebuie să faciliteze identificarea soluțiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor și al resurselor, în vederea satisfacerii cerințelor de încălzire și răcire și poate face parte dintr-o evaluare de mediu, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare.

(3¹) Actualizarea analizei costuri-beneficii care stă la baza evaluării cuprinzătoare a potențialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național prevăzută la alin. (1²) se va realiza pe baza principiilor prevăzute în anexa nr. 7 .

(4) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) sau (1²) și analiza prevăzută la alin. (3) sau (3¹) identifică un potențial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență atât pentru procese de încălzire, cât și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, ale căror beneficii depășesc costurile, autoritățile competente iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei infrastructuri de termoficare și răcire centralizată eficientă și/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali și a utilizării sistemelor de încălzire și răcire cu căldură reziduală și surse regenerabile de energie, în conformitate cu alin. (1) , (6) și (10) .

(5) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) și analiza prevăzută la alin. (3) nu identifică un potențial ale cărui beneficii să depășească costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei costuri-beneficii menționate la alin. (6) , se scutesc instalațiile de la aplicarea cerințelor prevăzute la alin. (6) .

(6) Operatorii economici realizează o analiză costuri-beneficii în conformitate cu anexa nr. 7 partea a 2-a atunci când:

a) se planifică o nouă instalație termoelectrică cu o putere termică totală mai mare de 20 MW(t), în vederea evaluării costurilor și beneficiilor legate de exploatarea instalației ca instalație de cogenerare de înaltă eficiență;

b) se reabilitează substanțial o instalație termoelectrică existentă cu o putere termică totală mai mare de 20 MW(t), în vederea evaluării costurilor și beneficiilor conversiei acesteia într-o instalație de cogenerare de înaltă eficiență;

c) se planifică sau se reabilitează substanțial o instalație industrială cu o putere termică totală mai mare de 20 MW(t) care produce căldură reziduală la un nivel de temperatură utilă, în vederea evaluării costului și beneficiilor de utilizare a căldurii reziduale pentru a acoperi o cerere justificată din punct de vedere economic, inclusiv prin cogenerare, și de conectare a respectivei instalații la o rețea de termoficare și răcire centralizată;

d) se planifică fie o nouă rețea de termoficare și răcire centralizată, fie o nouă instalație de producere a energiei cu o putere termică totală mai mare de 20 MW(t) în cadrul unei rețele existente de termoficare sau răcire centralizată, fie reabilitarea substanțială a unei astfel de instalații existente, în vederea evaluării costurilor și beneficiilor utilizării căldurii reziduale din instalațiile industriale din apropiere.

(7) Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalație de ardere în vederea stocării sale geologice, astfel cum este prevăzut în Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului, nu este considerată reabilitare în sensul alin. (6) lit. b)-d) .

(8) Autoritățile competente pot solicita efectuarea analizei costuri-beneficii menționate la alin. (6) lit. c) și d) în colaborare cu societățile responsabile de operarea rețelelor de termoficare și răcire centralizată.

(9) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul:

a) centralelor nucleare;

b) instalațiilor care trebuie amplasate în apropierea unui sit de stocare geologică autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE.

(10) ANRE adoptă criterii de autorizare, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea autorizației, după 31 decembrie 2015, pentru:

a) a lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare prevăzute la alin. (1) ;

b) a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (6) , (7) și (9) ;

c) a lua în considerare rezultatele analizei costuri-beneficii prevăzute la alin. (6) .

(10¹) Prin excepție de la prevederile alin. (10) , în cazul instalațiilor care nu intră în sfera de autorizare a ANRE stabilită prin Legea nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, criteriile de autorizare sau criteriile echivalente pentru acordarea autorizației prevăzute la alin. (10) se stabilesc de către autoritățile competente pentru reglementarea acestor tipuri de instalații sau pentru reglementarea serviciilor prestate prin intermediul acestora.

(11) Pot fi scutite anumite instalații individuale, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (10) , de la aplicarea cerinței de implementare a opțiunilor ale căror beneficii depășesc costurile, dacă există motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru acest lucru. În aceste situații, se înaintează Comisiei Europene o notificare motivată a deciziei sale, în termen de 3 luni de la data luării respectivei decizii.

Articolul 14¹ — Gestiunea sectorului încălzirii și răcirii

(1) Ministerul Energiei este autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în elaborarea, inițierea, promovarea, implementarea și monitorizarea de politici publice și acte normative în gestiunea sectorului încălzirii și răcirii.

(2) În vederea decarbonizării sectorului încălzirii și răcirii, Ministerul Energiei are următoarele atribuții:

a) stabilește, prin Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice, țintele naționale pentru creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire și răcire;

b) propune politici și măsuri care asigură realizarea potențialului identificat în evaluările cuprinzătoare efectuate în temeiul art. 14 alin. (1) ;

c) formulează politici publice care promovează, la nivel local și regional, dezvoltarea și utilizarea integrată a sistemelor eficiente de încălzire și răcire, în special a celor care folosesc surse regenerabile de energie, stocare, respectiv tehnologii de cogenerare/trigenerare de înaltă eficiență, atât pentru procese de încălzire, cât și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, având în vedere potențialul de dezvoltare al sectorului;

d) pregătește și transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzătoare a serviciilor de încălzire și de răcire;

e) monitorizează și evaluează impactul programelor naționale și schemele de finanțare implementate pentru încurajarea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire;

f) gestionează bugetul alocat pentru programele naționale și schemele de finanțare elaborate în scopul decarbonizării sectorului de încălzire și răcire.

(3) În vederea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale cu cel puțin 20.000 de locuitori au următoarele atribuții:

a) începând cu data de 1 ianuarie 2027, elaborează și actualizează, o dată la 4 ani, planul local de încălzire și răcire, care include scenarii de tranziție energetică și pe care îl comunică Ministerului Energiei;

b) pentru protejarea investițiilor realizate din fonduri publice pentru modernizarea sau înființarea sistemelor centralizate de încălzire și răcire, stabilesc prin hotărâre a autorității deliberative de la nivelul unității administrativ teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale zonele unitare de încălzire și răcire, în care este stabilită o singură soluție tehnică de încălzire și răcire centralizată, care poate include un mix de producere din mai multe surse de energie, în sensul creșterii ponderii surselor regenerabile de energie;

c) derulează programe de sprijin pentru branșarea consumatorilor la sistemele centralizate de încălzire și răcire, precum și pentru extinderea sau refacerea rețelelor;

d) racordează la sistemele centralizate de încălzire și răcire clădirile aparținând instituțiilor publice și serviciilor publice deconcentrate;

e) adaptează planurile de dezvoltare urbană, planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale în sensul promovării principiului „eficiența energetică înainte de toate“.

(4) Exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) se realizează fără a aduce atingere competențelor autorităților administrației publice locale și ale autorităților de reglementare stabilite prin legislația specială.

Articolul 15 — Producerea, transportul și distribuția energiei

(1) ANRE elaborează reglementări prin care operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze naturale sunt obligați să pună la dispoziția utilizatorilor de rețea servicii de flexibilitate, de consum dispecerizabil, de stocare și de livrare energie în rețea, în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare, pe măsura dezvoltării rețelelor inteligente, care să le permită acestora creșterea eficienței energetice, stocarea și/sau livrarea de energie, crearea unor piețe locale de energie și a unor comunități energetice, în funcție de costurile și beneficiile acestora.

(2) Reglementările privind rețelele electrice de transport și distribuție a energiei electrice, precum și metodologiile de stabilire a tarifelor de rețea aprobate de ANRE îndeplinesc criteriile din anexa nr. 8, luându-se în considerare orientările și codurile de rețea elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică.

(3) Începând cu 1 ianuarie 2021 se revizuiesc de către operatori și se transmit la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, o dată la 2 ani, raportul de evaluare a potențialului de creștere a eficienței energetice a rețelelor de energie electrică și gaze naturale și programul de măsuri și investiții anuale pentru îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor.

(4) ANRE poate stabili sisteme și structuri tarifare cu scop social pentru transportul și distribuția energiei electrice și a gazelor naturale furnizate în rețea, cu condiția ca orice efecte perturbatoare pentru sistemul de transport și distribuție să fie minime și proporționale în raport cu obiectivul social.

(5) ANRE analizează metodologiile de stabilire a tarifelor de transport și distribuție și, dacă este cazul, ia măsuri de eliminare a acelor prevederi care ar putea împiedica îmbunătățirea eficienței globale, inclusiv a eficienței energetice la nivelul producerii, transportului, distribuției și furnizării de energie electrică și gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea împiedica participarea consumului dispecerizabil, direct sau prin agregatori, la piața de echilibrare sau la piața serviciilor de sistem.

(6) ANRE include în metodologiile de stabilire a tarifelor de transport și distribuție reguli prin care operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze naturale sunt stimulați să îmbunătățească eficiența energetică a rețelelor atât din punctul de vedere al planificării dezvoltării acestora, cât și ca operare, și că tarifele permit furnizorilor de energie electrică și gaze naturale să îmbunătățească participarea clienților finali la eficiența sistemului, inclusiv prin consumul dispecerizabil, conform Legii nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(7) Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție respectă cerințele prevăzute în anexa nr. 9 .

(8) Producătorii care dețin unități de cogenerare de înaltă eficiență de mică putere sau unități de microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la rețeaua de energie electrică.

(9) Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție sunt obligați să elaboreze și să aplice proceduri simplificate în conformitate cu reglementările ANRE de tip «instalează și informează», prin care să faciliteze racordarea la rețea de unități de microcogenerare, conform legislației în vigoare.

(10) În cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnic și economic pentru unitățile de cogenerare de înaltă eficiență și sub rezerva asigurării fiabilității și siguranței rețelei, ANRE stabilește reguli care să permită producătorilor de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență să ofere servicii de echilibrare și alte servicii operaționale operatorului de transport și de sistem și operatorilor de distribuție. Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție achiziționează aceste servicii în regim concurențial, transparent, nediscriminatoriu și ușor de verificat.

(11) ANRE aprobă reguli de participare a clienților finali la piața angro și cu amănuntul de energie electrică, similare cu cele aferente furnizorilor de energie electrică.

(12) ANRE stabilește, în reglementările tehnice și comerciale, reguli prin care operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție achiziționează în mod nediscriminatoriu servicii de sistem și servicii de echilibrare de la clienții finali, inclusiv prin agregatorii energetici, în funcție de capacitatea tehnică a clienților respectivi, cu menținerea siguranței în funcționare a rețelelor electrice.