(1) Un străin este exclus de la acordarea protecției temporare dacă:
a) există motive serioase pentru a se considera că:
(i) a comis o infracțiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau împotriva umanității, așa cum sunt definite în instrumentele internaționale instituite pentru a reglementa astfel de infracțiuni;
(ii) a comis o infracțiune gravă, alta decât cele prevăzute la pct. (i) , în afară României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoana care se bucură de protecție temporară;
(iii) este vinovat de acte împotriva scopurilor și principiilor Națiunilor Unite;
b) există motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, străinul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.
(2) Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauză. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proporționalității.