Drepturile și obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție

Azi

Legea 122/2006 · 5 articole

Articolul 20 — Drepturile beneficiarilor unei forme de protecție

(1) Recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului următoarele drepturi:

a) să rămână pe teritoriul României și să obțină permis de ședere și document de călătorie pentru trecerea frontierei de stat. Beneficiarului unei forme de protecție i se atribuie un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere și în documentul de călătorie pentru trecerea frontierei de stat;

b) să își aleagă locul de reședință și să circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru străini;

c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activități nesalarizate, să exercite profesiuni libere și să efectueze acte juridice, să efectueze acte și fapte de comerț, inclusiv activități economice în mod independent, în aceleași condiții ca și cetățenii români;

d) să își transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte țări, în vederea reinstalării;

e) să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetățenii străini în ceea ce privește dobândirea proprietăților mobiliare și imobiliare;

f) să beneficieze de protecția proprietății intelectuale, în condițiile stabilite de lege;

g) să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistență socială și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

h) să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

i) să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasă a copiilor săi;

j) să beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

k) să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

l) să aibă acces liber la instanțele de judecată și la asistență administrativă;

m) să primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, în condiții stabilite prin hotărâre a Guvernului, un ajutor lunar nerambursabil, denumit în continuare ajutor, al cărui cuantum este raportat la indicatorul social de referință, pentru o perioadă de maximum 12 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existență necesare;

n) să participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigrări, în condițiile stabilite de lege;

o) să își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;

p) să poată beneficia, la cerere, de asistență în vederea repatrierii voluntare.

q) să aibă acces la dobândirea unei locuințe, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

r) să beneficieze de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competență, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.

(2) Minorii neînsoțiți beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

(5) Fondurile bănești necesare în vederea acordării ajutorului sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale.

(5¹) Cuantumul ajutorului se stabilește la 1,08 ISR.

(5²) Acordarea ajutorului nerambursabil poate fi suspendată sau poate înceta în condiții stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(6) Permisul de ședere prevăzut la alin. (1) lit. a) se eliberează, de îndată ce este posibil după acordarea protecției internaționale în România, pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de 2 ani, persoanelor cărora li s-a acordat protecție subsidiară. După expirare, se va elibera un nou permis de ședere cu aceeași valabilitate.

(7) În cazul beneficiarilor unei forme de protecție cărora li se aplică prevederile art. 6 alin. (3) , permisul de ședere nu va fi eliberat sau valabilitatea acestuia va înceta.

(8) Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează, la cerere, beneficiarilor protecției internaționale în România pentru o perioadă de 2 ani, fără posibilitatea prelungirii valabilității. După expirare, se eliberează un nou document de călătorie cu aceeași valabilitate.

(9) Beneficiarilor statutului de refugiat și ai protecției subsidiare aflați în străinătate, care nu mai posedă documente de călătorie valabile, li se vor elibera de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu avizul Oficiului Român pentru Imigrări, titluri de călătorie numai pentru revenirea în țară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile și încetează de drept la data intrării titularului pe teritoriul României. Forma și conținutul titlului de călătorie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

(10) În cazul în care se acordă protecție internațională în România unui străin care are un permis de ședere pe termen lung într-un alt stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită statului membru în cauză să înscrie, în permisul de ședere pe termen lung, mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către România.

Articolul 20¹ — Readmisia beneficiarilor protecției internaționale în România

(1) Străinii, beneficiari ai protecției internaționale în România, sunt readmiși pe teritoriul României imediat și fără formalități, împreună cu membrii lor de familie, ca urmare a unei decizii de îndepărtare luate de statul membru în care au avut drept de ședere pe termen lung ori care le-a eliberat Cartea albastră a UE.

(2) Pentru stabilirea situației străinilor care au înscrisă în permisul de ședere pe termen lung ori în Cartea albastră a UE eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către România, Inspectoratul General pentru Imigrări comunică statului membru interesat, în termen de cel mult o lună de la primirea unei cereri în acest sens, dacă străinul beneficiază în continuare de protecție internațională în România.

Articolul 20² — Accesul la educație al beneficiarilor de protecție internațională minori

(1) În vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, minorii cărora le-a fost acordată protecția internațională în România beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an școlar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ.

(2) Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3) Minorul beneficiar al protecției internaționale este înscris la cursul prevăzut la alin. (1) de îndată ce i-a fost acordată forma de protecție internațională.

(4) Cursul pregătitor început în perioada cât minorul a avut calitatea de solicitant de azil, potrivit art. 18 , se continuă și după acordarea protecției internaționale, până la finalizarea acestuia.

(5) La finalul cursului de inițiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componență și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, apreciază nivelul de cunoaștere a limbii române și stabilește înscrierea străinilor minori care au obținut o formă de protecție internațională în anul de studiu corespunzător.

Articolul 21 — Obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție

(1) Beneficiarul unei forme de protecție are următoarele obligații:

a) să respecte Constituția României, legile și celelalte acte normative emise de autoritățile române;

b) să aibă o conduită corecta și civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiați și să răspundă la solicitările acestora;

c) să respecte regulamentele de ordine interioară din centrele Oficiului Român pentru Imigrări, dacă este cazat într-un asemenea centru;

d) să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populația ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidența legii penale;

e) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.

(2) Ajutorul se solicită în termen de cel mult 3 luni de la dobândirea formei de protecție, iar după acest termen dreptul se prescrie.

(2¹) Ajutorul se plătește pe stat de plată. În situația în care timp de 3 luni ajutorul nu este ridicat de beneficiar, plata acestuia se suspendă, iar dacă până la finalizarea termenului de 9 luni nu a fost solicitat, nu se mai acordă.

(2²) În situația suspendării ajutorului, agențiile teritoriale au obligația efectuării verificărilor pentru determinarea cauzelor care au condus la neridicarea acestuia de către beneficiari. În cazul în care se constată că aceștia nu se mai află pe teritoriul României sau că realizează venituri pe membru de familie cel puțin egale cu nivelul ajutorului, acordarea acestuia încetează.

(3) Beneficiarul unei forme de protecție, posesor al unui permis de ședere sau, după caz, al unui document de călătorie este obligat:

a) să depună personal, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea valabilității permisului de ședere sau a documentului de călătorie, toate actele necesare în vederea eliberării de noi documente;

b) să declare furtul documentului de călătorie, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate de poliție din țară sau, după caz, de pe teritoriul statului în care s-a produs evenimentul, solicitând eliberarea unei adeverințe care să ateste declararea evenimentului respectiv;

c) să declare pierderea documentului de călătorie, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului, la cea mai apropiată unitate de poliție sau la autoritatea care l-a eliberat, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României;

d) să declare distrugerea sau deteriorarea documentului de călătorie la autoritatea competentă, cu ocazia solicitării eliberării unui nou document;

e) să declare furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de ședere, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații, la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, caz în care i se va elibera un nou permis de ședere cu aceeași valabilitate.

(4) În cazul minorilor, obligațiile prevăzute la alin. (3) revin părinților sau reprezentantului legal, cu excepția celor cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, care pot depune personal actele pentru eliberarea permisului de ședere sau, după caz, a documentului de călătorie, cu acordul părinților ori al reprezentantului legal.

Articolul 21¹ — Informarea

Inspectoratul General pentru Imigrări informează beneficiarul protecției internaționale, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin ca urmare a recunoașterii statutului de refugiat sau acordării protecției subsidiare, de îndată ce protecția internațională a fost conferită în România.