(1) Organul judiciar emitent transmite ordinul european de protecție prin orice mijloc sigur care lasă o urmă scrisă, pe cale directă, autorității competente din statul de executare.
(2) Toate comunicările ulterioare între autoritățile competente se efectuează prin mijloacele prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul în care autoritatea judiciară emitentă nu deține nicio informație cu privire la autoritatea străină competentă să execute ordinul european de protecție, identificarea acesteia se realizează cu ajutorul punctelor de contact din Rețeaua Judiciară Europeană, al membrului național Eurojust sau al Sistemului Național de Coordonare Eurojust.