Planificarea mobilității urbane durabile. Planificarea mobilității și transportului public

Azi

Legea 155/2023 · 6 articole

Articolul 9

(1) Planificarea strategică și operațională a mobilității se face prin Planul de mobilitate urbană durabilă.

(2) Planul de mobilitate urbană durabilă, denumit în continuare PMUD, constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a teritoriului metropolitan al acestora cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor pentru asigurarea unor condiții de viață mai bune, prin integrarea cu instrumentele existente și utilizând principiul transparenței și evaluării continue.

(3) PMUD are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localităților și a conectivității între acestea, dezvoltarea și diversificarea unei oferte de transport (aerian, fluvial și maritim, feroviar, rutier, pe cablu, nemotorizat, pietonal) bine integrată intermodal și sustenabilă din punct de vedere social, economic și de mediu.

(4) PMUD se adresează tuturor formelor de mobilitate și transport, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare.

(5) Începând cu 1 ianuarie 2026, PMUD este obligatoriu pentru toate municipiile din România.

(6) PMUD este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi realizat și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană, teritoriul metropolitan, după caz. Unde este constituită asociație de dezvoltare intercomunitară sau zonă metropolitană, după caz, PMUD se realizează de către asociație sau de către municipiu/oraș polarizator, în baza mandatului primit, pe teritoriul aferent unităților administrativ-teritoriale ce fac parte din asociație.

(7) PMUD se aprobă de către unitatea administrativ-teritorială pentru care a fost elaborat, de asociațiile de dezvoltare intercomunitară sau de zona metropolitană în cazul planurilor de mobilitate urbană elaborate pe teritoriul a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale, membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.

(8) Reglementările privind modul de utilizare a terenurilor stabilite prin documentațiile de urbanism, alături de prioritățile de dezvoltare urbană stabilite prin strategiile integrate de dezvoltare urbană și măsurile de îmbunătățire a mobilității urbane stabilite prin PMUD, vor fi abordate într-un mod integrat pentru a se asigura corelarea și coordonarea propunerilor de dezvoltare de la nivel local.

(9) Începând cu 1 noiembrie 2026, deținerea PMUD reprezintă condiție prealabilă pentru investițiile aferente mobilității urbane finanțate din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

(10) PMUD cuprinde două secțiuni:

a) componenta strategică;

b) planul de acțiune.

(11) PMUD poate fi actualizat în integralitate sau entitățile competente de la nivel local pot actualiza doar planul de acțiune aferent acestuia, după caz.

(12) În situația actualizării integrale, PMUD va fi avizat conform prevederilor art. 6 lit. d) . În situația actualizării planului de acțiune, entitățile competente de la nivel local notifică autoritatea publică de la nivel central responsabilă cu mobilitatea urbană în termen de 30 de zile de la aprobare.

(13) Pentru informarea cetățenilor, autoritățile administrației publice locale au obligația de a posta pe pagina de internet a instituției autorităților locale sau a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară PMUD în vigoare în termen de 30 de zile de la data aprobării.

(14) PMUD se elaborează într-un mod transparent prin consultarea și implicarea tuturor instituțiilor și organizațiilor relevante de la etapa de inițiere a documentației.

Articolul 10

Principalele direcții de acțiune care se vor avea în vedere la elaborarea PMUD sunt următoarele:

a) creșterea siguranței tuturor participanților la trafic, în special a celor vulnerabili;

b) promovarea mijloacelor de transport alternative și integrarea lor cu transportul public pentru reducerea poluării mediului;

c) redistribuirea spațiului străzii prin împărțirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public și transportul nemotorizat;

d) mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier;

e) încurajarea mobilității active pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor;

f) asigurarea accesului facil și nediscriminatoriu la infrastructura și serviciile de transport, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse sau persoanele cu nevoi speciale;

g) asigurarea unor condiții de călătorie de calitate ridicată pentru pasageri, inclusiv a unui program predictibil la orele de vârf și a prioritizării transportului public, inclusiv în intersecții;

h) asigurarea unei rețele de trasee accesibile, sigure, directe, coezive, atractive și confortabile pentru pietoni și persoanele care se deplasează cu bicicleta către stații de cale ferată, noduri intermodale și stații de transport public, precum și către dotările și echipamentele publice din teritoriu;

i) dezvoltarea zonelor pietonale;

j) dezvoltarea infrastructurii, dotărilor și serviciilor pentru mersul cu bicicleta;

k) coordonarea conectivității la nivel urban și metropolitan;

l) dezvoltarea nodurilor intermodale și optimizarea conexiunii acestora în teritoriu;

m) promovarea transportului logistic ecologic;

n) minimizarea efectului de segregare și a impactului asupra țesutului urban și periurban a coridoarelor de cale ferată;

o) creșterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante, prin reducerea spațiilor de parcare/staționare destinate acestora;

p) utilizarea tehnologiei și a sistemelor de transport inteligente în gestionarea mobilității urbane;

q) culegerea anuală de date statistice relevante despre obiceiurile de deplasare ale locuitorilor care să sprijine serviciile de planificare în luarea unor decizii;

r) prioritizarea transportului public la nivelul infrastructurii rutiere prin introducerea sau alocarea de benzi dedicate transportului public de călători, în vederea reducerii timpilor de deplasare;

s) mobilitatea ca serviciu, care, printr-un canal digital comun, permite utilizatorilor să planifice, să rezerve și să plătească pentru mai multe tipuri de servicii de mobilitate;

t) alte măsuri relevante.

Articolul 11

Planificarea și proiectarea pentru mobilitate urbană durabilă vor avea în vedere următorii factori:

a) satisfacerea nevoilor cetățenilor și a mediului de afaceri;

b) creșterea siguranței circulației pe drumurile publice;

c) îmbunătățirea calității aerului;

d) creșterea confortului călătoriei;

e) reducerea timpilor de deplasare pentru transportul public de persoane;

f) accesibilizarea spațiului public;

g) prioritizarea transportului public;

h) creșterea calității serviciului de transport public de persoane;

i) diminuarea zgomotului/poluării fonice;

j) creșterea calității spațiului public;

k) repartiția modală a deplasărilor;

l) îmbunătățirea infrastructurii pentru pietoni din punctul de vedere al capacității, confortului, siguranței și continuității;

m) îmbunătățirea infrastructurii rutiere pentru utilizatorii de biciclete și alte mijloace alternative de transport din punctul de vedere al fluenței, confortului, siguranței, atractivității și continuității;

n) scăderea numărului de autovehicule la 1.000 de locuitori;

o) disponibilitatea și gestiunea digitală a locurilor de parcare;

p) micșorarea distanței și duratei călătoriilor.

Articolul 12

În sensul prezentei legi, prin dezvoltare orientată spre transportul public, denumită în continuare DOT, se înțelege proiectarea și realizarea spațiilor urbane și periurbane pentru a integra comunități, activități, clădiri și spațiul public, cu asigurarea unor conexiuni facile prin mersul pe jos și cu bicicleta, precum și prin asigurarea unor conexiuni și servicii de transport public eficiente către restul orașului.

Articolul 13

Obiectivul DOT este să asigure acces incluziv la oportunitățile și resursele orașului pentru toți locuitorii prin combinarea celor mai eficiente și sănătoase moduri de deplasare, cu cele mai mici costuri financiare și de mediu și cu reziliență adecvată la evenimente perturbatoare.

Articolul 14

DOT are la bază următoarele principii:

a) asigurarea mobilității de bază pentru toți locuitorii prin asigurarea de trasee accesibilizate;

b) proiectarea unor spații publice dinamice, cu mobilier stradal integrat în peisaj, elemente de semnalizare/iluminare corespunzătoare, elemente de peisagistică și față de active ale clădirilor;

c) proiectarea străzilor astfel încât să fie asigurată deplasarea în condiții de siguranță a utilizatorilor de biciclete, prin realizarea de amenajări rutiere specifice, precum benzi, piste, drumuri și altele asemenea, destinate circulației bicicletelor, ori prin reducerea limitelor de viteză stabilite pentru autovehicule pe anumite sectoare de drum, precum și asigurarea unei rețele cicliste complete, cu elemente de umbrire adecvate, suprafețe netede și parcare securizată;

d) îmbunătățirea accesului la bunuri, servicii și transport public printr-o rețea densă de rute pietonale și rute pentru biciclete care să creeze conexiuni scurte, variate și directe;

e) reducerea dependenței de autovehicule personale prin transport public accesibil, rapid, predictibil, sigur și cu frecvență și capacitate adecvată;

f) stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos și cu bicicleta prin introducerea unor taxe de parcare și reducerea volumului de parcări pentru autovehicule;

g) concentrarea dezvoltării urbane în jurul stațiilor de transport public de mare capacitate pentru a asigura accesul tuturor rezidenților și angajaților la transport public de calitate;

h) reducerea necesarului de deplasare și activarea spațiilor publice pe tot parcursul zilei prin promovarea unui mix de utilizări rezidențiale și nerezidențiale;

i) reutilizarea terenurilor urbane existente pentru a încuraja locuirea în apropierea locurilor de muncă, a școlilor, a serviciilor și a altor destinații, în scopul reducerii timpilor de deplasare și a emisiilor.