Etica profesională, independența, obiectivitatea, confidențialitatea și secretul profesional

Azi

Legea 162/2017 · 15 articole

Articolul 20 — Etica profesională și scepticismul profesional

(1) Toți auditorii financiari și toate firmele de audit respectă principiile de etică profesională, care se referă cel puțin la funcția lor în interesul public, integritatea și obiectivitatea lor, competența lor profesională și atenția cuvenită, astfel cum sunt stabilite prin Codul etic adoptat de către ASPAAS.

(2) Codul etic este tradus în limba română și publicat prin grija ASPAAS.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1) , ASPAAS emite norme de inspecție privind asigurarea calității.

(4) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să își păstreze scepticismul profesional pe tot parcursul auditului, admițând posibilitatea unor erori materiale ca urmare a faptelor sau a conduitei care indică nereguli, inclusiv fraude sau erori, indiferent de experiența anterioară a auditorului sau a firmei de audit în ceea ce privește corectitudinea și integritatea personalului de conducere și a persoanelor responsabile cu administrarea entității auditate.

(5) Auditorul financiar sau firma de audit își păstrează scepticismul profesional mai ales în situația în care evaluează estimările personalului de conducere al entității auditate privind determinarea valorii juste, deprecierea activelor, provizioanele și fluxurile de trezorerie viitoare relevante pentru capacitatea entității de a-și continua activitatea.

Articolul 21 — Independența și obiectivitatea

(1) În situația în care efectuează un audit statutar, auditorul financiar și/sau firma de audit, precum și orice persoană fizică aflată în poziția de a influența în mod direct sau indirect rezultatul auditului statutar trebuie să fie independentă de entitatea auditată și să nu fie implicată în procesul decizional al entității auditate, în înțelesul Codului etic.

(2) Independența este necesară atât în perioada acoperită de situațiile financiare care fac obiectul auditului, cât și în perioada în care se efectuează auditul statutar.

(3) Auditorul financiar sau firma de audit ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că, în situația în care efectuează auditul statutar, independența sa nu este influențată de un conflict de interese existent sau potențial ori de relații de afaceri sau de alte relații directe sau indirecte care implică auditorul financiar sau firma de audit care efectuează auditul și, după caz, rețeaua din care face parte, personalul de conducere executivă, auditorii, salariații și orice persoană fizică ale cărei servicii se află la dispoziția sau sub controlul auditorului financiar sau al firmei de audit sau orice persoană legată direct sau indirect de auditorul financiar sau de firma de audit printr-o relație de control.

(4) Auditorul financiar sau firma de audit nu trebuie să efectueze un audit statutar în cazul în care există vreun pericol de autoevaluare, interes propriu, de reprezentare, de familiaritate sau de intimidare ca urmare a relațiilor financiare, personale, de afaceri, de muncă sau de altă natură între:

a) auditorul financiar, firma de audit, rețeaua sa și orice persoană fizică aflată în poziția de a influența rezultatul auditului statutar; și

b) entitatea auditată, din care un terț obiectiv, rezonabil și informat, ținând seama de măsurile de protecție aplicate, ar concluziona că independența auditorului financiar sau a firmei de audit este compromisă.

(5) Auditorul statutar, firma de audit, partenerii-cheie de audit ai acestora, angajații acestora și orice persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziția sau sub controlul auditorului statutar sau al firmei de audit respective și care sunt implicate direct în activități de audit statutar, precum și persoanele care au legături strânse cu acestea în sensul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 173 din 12 iunie 2014, nu trebuie să dețină niciun fel de instrumente financiare emise, garantate sau susținute într-un alt fel de o entitate auditată în domeniul lor de activități de audit statutar ale acestora, altele decât participațiile deținute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat, inclusiv fonduri gestionate, cum ar fi fondurile de pensii sau asigurările de viață, nu au un beneficiu material și direct din acestea și nu efectuează nicio tranzacție cu acestea.

Articolul 22 — Documentarea cu privire la amenințările la adresa independenței

(1) Auditorul financiar sau firma de audit documentează în dosarele de audit toate amenințările semnificative la adresa independenței sale, precum și măsurile de protecție aplicate pentru a reduce acele amenințări.

(2) În înțelesul alin. (1) , amenințările semnificative, fără a fi limitative, se pot referi la aspecte precum:

a) interese financiare;

b) împrumuturi și garanții;

c) relații de afaceri;

d) relații familiale și personale;

e) angajarea la un client de audit;

f) alocarea temporară de personal;

g) servicii recente furnizate clienților de audit;

h) deținerea unei funcții de conducere sau de director în cadrul clientului de audit;

i) furnizarea de servicii de non-asigurare unui client de audit;

j) politici de recompensare și evaluare;

k) cadouri și ospitalitate;

l) litigii în curs sau iminente.

Articolul 23 — Măsuri privind păstrarea independenței și obiectivității

(1) Persoanele sau firmele menționate la art. 21 alin. (5) nu trebuie să participe la auditul statutar al unei entități auditate și nici nu trebuie să influențeze într-un alt mod rezultatele unui astfel de audit, în cazul în care:

a) dețin instrumente financiare ale entității auditate, altele decât participații deținute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat;

b) dețin instrumente financiare ale oricărei entități legate de entitatea auditată, altele decât participații deținute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat, fapt care poate constitui un conflict de interese sau care poate fi perceput în acest fel;

c) au deținut o funcție în cadrul entității auditate sau au avut relații de afaceri sau de altă natură cu entitatea auditată în perioada menționată la art. 21 alin. (2) , fapt care poate constitui un conflict de interese sau poate fi perceput în acest fel.

(2) Persoanele sau firmele menționate la art. 21 alin. (5) nu solicită și nu acceptă daruri sau favoruri pecuniare sau nepecuniare de la entitatea auditată sau de la orice entitate legată de entitatea auditată, cu excepția cazului în care un terț obiectiv, rezonabil și informat, ar considera valoarea acestora neimportantă sau nesemnificativă.

(3) Dacă, în cursul perioadei acoperite de situațiile financiare, o entitate auditată este achiziționată de/fuzionează cu/achiziționează o altă entitate, auditorul financiar sau firma de audit identifică și evaluează toate interesele sau relațiile curente sau recente, inclusiv orice alte servicii decât cele de audit prestate celeilalte entității care, ținând seama de măsurile de protecție disponibile, ar putea compromite independența auditorului și capacitatea sa de a continua auditul statutar după data efectivă a fuziunii sau a achiziției.

(4) Cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 luni de la data luării la cunoștință a fuziunii sau achiziției, auditorul financiar sau firma de audit adoptă toate măsurile necesare pentru a pune capăt tuturor intereselor sau relațiilor curente care i-ar compromite independența și, dacă este posibil, adoptă măsurile de protecție necesare pentru a reduce la minimum toate amenințările la adresa independenței sale legate de interesele și relațiile anterioare și curente față de entitatea auditată sau o altă entitate legată de aceasta.

Articolul 24 — Angajarea de către entitățile auditate a unor foști auditori financiari sau a unor angajați ai unor auditori financiari sau ai unor firme de audit

(1) Înainte de expirarea unei perioade de cel puțin un an sau, în cazul auditului statutar al unor entități de interes public, a unei perioade de cel puțin 2 ani de la încetarea activității sale în calitate de auditor financiar sau de partener-cheie de audit în cadrul misiunii de audit, auditorul financiar sau partenerul-cheie de audit care efectuează un audit statutar în numele unei firme de audit:

a) nu preia o funcție-cheie în conducerea entității auditate;

b) nu devine, după caz, membru al comitetului de audit al entității auditate sau al unui organism cu atribuții echivalente cu cele ale unui comitet de audit;

c) nu devine membru neexecutiv al organismului administrativ sau al organismului de supraveghere al entității auditate.

(2) Angajații și partenerii, alții decât partenerii-cheie de audit, ai unui auditor financiar sau ai unei firme de audit care efectuează un audit statutar, precum și orice alte persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziția sau sub controlul auditorului financiar sau al firmei de audit respective, în situația în care astfel de angajați, parteneri sau alte persoane fizice sunt autorizate ca auditori financiari, nu pot ocupa niciuna dintre pozițiile menționate la alin. (1) înainte de expirarea unei perioade de minimum un an de când aceștia au fost implicați în mod direct în misiunea de audit statutar.

Articolul 25 — Pregătirea auditului statutar și evaluarea aspectelor care amenință independența

Înainte de a accepta sau de a continua o misiune de audit statutar, auditorul financiar sau firma de audit evaluează și documentează următoarele:

a) îndeplinirea dispozițiilor prevăzute la art. 21 ;

b) existența amenințărilor la adresa independenței sale și măsurile de protecție aplicate pentru a atenua amenințările respective;

c) dacă are la dispoziție personalul calificat și timpul necesar, precum și celelalte resurse necesare efectuării auditului statutar într-o manieră adecvată;

d) autorizarea ca auditor financiar a partenerului-cheie de audit în România, în cazul firmelor de audit.

Articolul 26 — Confidențialitatea și secretul profesional

(1) Toate informațiile și documentele la care are acces auditorul financiar sau firma de audit în situația în care efectuează un audit statutar trebuie să fie protejate potrivit politicilor și procedurilor emise de auditorul financiar sau firma de audit în conformitate cu reglementările naționale specifice și cu prevederile Codului etic privind confidențialitatea și secretul profesional.

(2) Normele privind confidențialitatea și secretul profesional aplicabile auditorilor financiari sau firmelor de audit nu împiedică aplicarea dispozițiilor prezentei legi sau ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014.

(3) În cazul în care auditorul financiar sau firma de audit este înlocuită cu un alt auditor financiar sau o altă firmă de audit, fostul auditor financiar sau fosta firmă de audit asigură accesul noului auditor financiar sau al noii firme de audit la toate informațiile relevante cu privire la entitatea auditată și la cel mai recent audit al acesteia.

(4) Un auditor financiar sau o firmă de audit care a încetat să mai fie angajată într-o anumită misiune de audit, precum și fostul auditor financiar sau fosta firmă de audit fac în continuare obiectul dispozițiilor alin. (1) și (2) cu privire la acea misiune de audit.

(5) În cazul în care auditorul financiar sau firma de audit efectuează audit statutar la o entitate care face parte dintr-un grup a cărui entitate-mamă se situează într-o țară terță, regulile de confidențialitate și de păstrare a secretului profesional prevăzute la alin. (1) nu împiedică auditorul financiar sau firma de audit să transmită auditorului grupului situat într-o țară terță documentația relevantă privind serviciile de audit prestate, dacă este necesară pentru efectuarea auditului situațiilor financiare consolidate ale entității-mamă.

(6) Auditorul financiar sau firma de audit care efectuează auditul statutar al unei entități care a emis titluri de valoare întro țară terță sau care face parte dintr-un grup care prezintă situații financiare statutare consolidate într-o țară terță poate transfera documentele de lucru sau alte documente privind auditul acelei entități pe care le deține numai autorităților competente din țări terțe relevante, în condițiile prevăzute la art. 70 .

(7) Transferul informațiilor către auditorul grupului dintr-o țară terță are loc în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 27 — Independența și obiectivitatea auditorilor financiari care efectuează auditul statutar în numele firmelor de audit

ASPAAS se asigură că la nivelul firmei de audit trebuie să existe politici și proceduri care interzic acționarilor sau asociaților firmei de audit, precum și membrilor organelor administrative, de conducere executivă sau de supraveghere ale unei astfel de firme sau ale unei firme afiliate să intervină în efectuarea unui audit statutar în vreun mod care să pericliteze independența și obiectivitatea auditorului financiar care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit.

Articolul 28 — Cerințe de organizare internă

(1) Un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să respecte următoarele cerințe de organizare:

a) o firmă de audit trebuie să stabilească politici și proceduri corespunzătoare prin care se asigură că asociații sau acționarii, precum și membrii organelor administrative, de conducere și de supraveghere ale firmei sau ale unei entități afiliate nu intervin în efectuarea auditului statutar în niciun fel prin care să pericliteze independența și obiectivitatea auditorului financiar și ale vreunui membru din echipa de audit care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit;

b) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să pună în aplicare proceduri administrative și contabile adecvate, mecanisme interne de control de asigurare a calității, proceduri eficace de evaluare a riscurilor, măsuri de protecție pentru sistemele de prelucrare a informațiilor, precum și un control eficace. Mecanismele interne de control al asigurării calității sunt elaborate astfel încât să asigure respectarea deciziilor și procedurilor atât de auditorul financiar, cât și în cadrul firmei de audit;

c) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie politici și proceduri corespunzătoare pentru a se asigura că salariații săi și orice alte persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziția sa ori sub controlul său și care sunt implicate direct în activitățile de audit statutar dețin cunoștințele și experiența corespunzătoare pentru a îndeplini sarcinile atribuite;

d) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie politici și proceduri adecvate pentru a se asigura că externalizarea activităților importante de audit nu afectează calitatea controlului intern de calitate aplicat de auditorul financiar sau de firma de audit și nici capacitatea ASPAAS de a supraveghea modul în care auditorul financiar sau firma de audit respectă obligațiile prevăzute de prezenta lege și, după caz, de Regulamentul (UE) nr. 537/2014;

e) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie mecanisme administrative și organizatorice adecvate și eficace pentru a preveni, identifica, elimina sau gestiona, precum și pentru a comunica orice aspecte care îi amenință independența, potrivit prevederilor art. 21 , 24 și 25 ;

f) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie politici și proceduri adecvate privind efectuarea auditului statutar, îndrumarea, supravegherea și revizuirea activității angajaților, precum și organizarea structurii dosarului de audit potrivit prevederilor art. 29 alin. (9)-(12) ;

g) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie un sistem intern de control de calitate în scopul asigurării calității auditului statutar. Sistemul de control de calitate trebuie să acopere cel puțin politicile și procedurile menționate la lit. f) . În cazul unei firme de audit, responsabilitatea sistemului intern de control de calitate revine unui auditor financiar din cadrul acesteia autorizat în România;

h) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să utilizeze sisteme, proceduri și resurse adecvate pentru asigurarea continuității și consecvenței desfășurării activității sale de audit statutar;

i) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie mecanisme organizatorice și administrative adecvate și eficace pentru a gestiona și a ține evidența incidentelor care au sau care pot avea consecințe grave asupra activității sale de audit statutar;

j) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să adopte politici de remunerare adecvate, inclusiv politici pentru participarea la profit, prin care să ofere stimulente corespunzătoare pentru asigurarea calității auditului. Veniturile obținute de auditorul financiar sau firma de audit din furnizarea unor servicii nonaudit entității auditate nu se iau în considerare în evaluarea performanței și nici în remunerarea persoanelor implicate în audit sau capabile să influențeze desfășurarea acestuia;

k) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să monitorizeze și să evalueze adecvarea și eficacitatea sistemelor sale, a politicilor și a procedurilor de control intern de calitate stabilite în conformitate cu prezenta lege și, după caz, cu Regulamentul (UE) nr. 537/2014 și să ia măsurile necesare pentru remedierea eventualelor deficiențe. Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să evalueze anual sistemul intern de control de calitate menționat la lit. g) . Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să țină evidența rezultatelor evaluării respective și a eventualelor măsuri propuse pentru modificarea sistemului intern de control de calitate. Politicile și procedurile menționate la prezenta literă trebuie să fie documentate și comunicate salariaților auditorului financiar sau ai firmei de audit. Eventuala externalizare a activității de audit, astfel cum se menționează la lit. d) , nu afectează responsabilitatea auditorului financiar sau a firmei de audit față de entitatea auditată.

(2) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să ia în considerare amploarea și complexitatea activităților sale în situația în care aplică prevederile alin. (1) .

(3) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să fie în măsură să demonstreze ASPAAS faptul că politicile și procedurile destinate conformării sunt adecvate, având în vedere amploarea și complexitatea activităților auditorului financiar sau ale firmei de audit.

Articolul 29 — Organizarea activității de audit

(1) În cazul efectuării auditului statutar de către o firmă de audit, aceasta desemnează cel puțin un partener-cheie de audit. Firma de audit pune la dispoziția partenerului sau partenerilor-cheie de audit resurse suficiente și personal care are competența și capacitățile necesare pentru a-și îndeplini îndatoririle în mod adecvat.

(1¹) În cazul efectuării asigurării raportării privind durabilitatea de către o firmă de audit, aceasta desemnează cel puțin un partener-cheie în materie de durabilitate, care poate fi partenerul-cheie de audit sau unul dintre partenerii-cheie de audit. Firma de audit pune la dispoziția partenerului sau partenerilor-cheie în materie de durabilitate resurse suficiente și personal care are competența și capacitățile necesare pentru a-și îndeplini îndatoririle în mod adecvat.

(2) Principalele criterii care determină selectarea partenerului sau partenerilor-cheie de audit și, dacă este cazul, a partenerului/partenerilor-cheie în materie de durabilitate de către firma de audit sunt independența, competența și capacitatea de asigurare a calității în materie de audit și de asigurare a raportării privind durabilitatea.

(3) Partenerul sau partenerii-cheie de audit, respectiv partenerul/partenerii-cheie în materie de durabilitate trebuie să se implice activ în efectuarea auditului statutar, respectiv în efectuarea asigurării raportării privind durabilitatea.

(4) La efectuarea auditului statutar și, după caz, la efectuarea asigurării raportării privind durabilitatea, auditorul financiar trebuie să aloce suficient timp pentru misiune și să atribuie resurse suficiente pentru a-și îndeplini în mod adecvat sarcinile.

(5) Auditorul financiar sau firma de audit ține evidența oricăror încălcări ale dispozițiilor prezentei legi și, după caz, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014.

(6) Atât auditorul financiar, cât și firma de audit țin evidența tuturor încălcărilor și consecințelor acestora, inclusiv a măsurilor adoptate pentru remedierea acestor încălcări și pentru modificarea sistemului lor intern de control de calitate. Aceștia întocmesc un raport anual care cuprinde o sinteză a eventualelor măsuri aplicate și îl comunică la nivel intern.

(7) În situația în care un auditor financiar sau o firmă de audit apelează la consiliere în cadrul desfășurării unei misiuni de audit din partea unor experți externi, acesta sau aceasta păstrează documentele prin care transmite solicitarea, precum și rezultatele consilierii.

(8) Un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să păstreze o evidență a clienților. Pentru fiecare client auditat, această evidență trebuie să conțină următoarele informații:

a) denumirea, adresa și sediul social;

b) în cazul firmelor de audit, numele partenerului sau ale partenerilor-cheie de audit și, după caz, numele partenerului sau ale partenerilor-cheie în materie de durabilitate;

c) onorariile percepute pentru auditul statutar, onorariile percepute pentru asigurarea raportării privind durabilitatea și onorariile percepute pentru alte servicii, pentru fiecare exercițiu financiar.

(9) Un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să întocmească un dosar de audit pentru fiecare audit statutar.

(9¹) Un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să întocmească un dosar de asigurare pentru fiecare misiune de asigurare referitoare la raportarea privind durabilitatea.

(10) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să documenteze cel puțin informațiile înregistrate în conformitate cu art. 25 din prezenta lege și, după caz, cu art. 6-8 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, atât în ceea ce privește auditul statutar, cât și în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea.

(11) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să păstreze orice alte informații și documente care prezintă importanță pentru că stau la baza raportului de audit și, după caz, a raportului de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea, prevăzut/e la art. 34 și 34¹ din prezenta lege și, după caz, la art. 10 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, precum și pentru monitorizarea conformității cu prezenta lege și cu alte cerințe legale referitoare la auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea

(12) Dosarul de audit, respectiv dosarul de asigurare se închid în termen de cel mult 60 de zile de la data semnării raportului de audit și, după caz, a raportului de asigurare a raportării privind durabilitatea, menționat/e la art. 34 , respectiv art. 34¹ din prezenta lege și, după caz, la art. 10 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

(12¹) În cazul în care același auditor financiar efectuează atât auditul statutar al situațiilor financiare anuale, cât și asigurarea raportării privind durabilitatea, dosarul de asigurare poate fi inclus în dosarul de audit.

(13) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să păstreze evidența eventualelor reclamații scrise cu privire la efectuarea misiunilor de audit statutar și cu privire la efectuarea misiunilor de asigurare referitoare la raportarea privind durabilitatea.

(14) Auditorii financiari și firmele de audit care desfășoară activități de audit statutar trebuie să furnizeze anual sau ori de câte ori este cazul către ASPAAS un raport privind activitatea de audit statutar, care conține cel puțin informații similare cu cele prevăzute la art. 13 și 14 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, conform reglementărilor specifice ale ASPAAS.

(15) ASPAAS are dreptul de a solicita auditorilor financiari și firmelor de audit orice informații referitoare la modul de îndeplinire a obligațiilor și atribuțiilor legale ale acestora în desfășurarea activității de audit statutar, conform legii.

(16) Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (14) și (15) de către auditorii financiari și firmele de audit constituie abatere administrativă și se sancționează conform prevederilor art. 40 alin. (4) lit. a)-d) .

(17) Repetarea abaterii administrative prevăzute la alin. (14) și (15) constituie abatere administrativă gravă și se sancționează conform art. 40 alin. (4) lit. d) .

Articolul 30 — Onorariile de audit și asigurare

Prin ordin al președintelui ASPAAS se aprobă reglementări care prevăd că onorariile pentru auditul statutar și pentru asigurarea raportării privind durabilitatea:

a) nu sunt influențate sau determinate de prestarea de servicii suplimentare în beneficiul entității care este supusă auditului statutar și/sau asigurării raportării privind durabilitatea;

b) nu se pot baza pe niciun fel de condiționări, așa cum prevede Codul etic.

Articolul 31 — Aria de aplicare a auditului statutar

Fără a aduce atingere dispozițiilor de raportare, așa cum sunt prevăzute la art. 34 din prezenta lege și, după caz, la art. 10 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, aria de aplicare a auditului statutar nu include garantarea viabilității în viitor a entității auditate sau a eficienței sau eficacității cu care organul de conducere executivă sau administrativ a condus sau va conduce activitățile entității.

Articolul 31¹ — Etica profesională, independența, obiectivitatea, confidențialitatea și secretul profesional în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea

Cerințele prevăzute la art. 20-27 în ceea ce privește auditul statutar al situațiilor financiare se aplică întocmai și asigurării raportării privind durabilitatea.

Articolul 31² — Servicii interzise care nu sunt de audit, în cazurile în care auditorul financiar sau firma de audit efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entități de interes public

(1) Un auditor financiar sau o firmă de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entități de interes public sau orice membru al rețelei din care face parte auditorul financiar sau firma de audit nu prestează nici direct, nici indirect în beneficiul entității de interes public care este supusă asigurării raportării privind durabilitatea, al întreprinderii-mamă a acesteia sau al întreprinderilor controlate de aceasta pe teritoriul Uniunii Europene serviciile interzise care nu sunt de audit menționate la art. 5 alin. (1) al doilea paragraf lit. (b), (c) și lit. (e)-(k) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 în:

a) perioada cuprinsă între începutul perioadei la care se referă asigurarea raportării privind durabilitatea și emiterea raportului de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea; și

b) exercițiul financiar imediat precedent perioadei menționate la lit. a) în raport cu serviciile menționate la art. 5 alin. (1) al doilea paragraf lit. (e) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

(2) Un auditor financiar sau o firmă de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a entităților de interes public și, în cazul în care auditorul financiar sau firma de audit face parte dintr-o rețea, orice membru al unei astfel de rețele pot furniza entității de interes public care este supusă asigurării raportării privind durabilitatea, întreprinderii-mamă a acesteia sau întreprinderilor controlate de aceasta servicii care nu sunt de audit, altele decât serviciile interzise care nu sunt de audit menționate la alin. (1) sau, dacă este cazul, serviciile interzise care nu sunt de audit menționate la art. 5 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 sau serviciile considerate de statele membre ca reprezentând o amenințare la adresa independenței, astfel cum se menționează la art. 5 alin. (2) din regulamentul respectiv, sub rezerva aprobării de către comitetul de audit, după ce acesta a evaluat în mod corespunzător amenințările la adresa independenței și garanțiile aplicate în conformitate cu art. 25 .

(3) În cazul în care un membru al unei rețele din care face parte auditorul financiar sau firma de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entități de interes public prestează serviciile interzise care nu sunt de audit menționate la alin. (1) în beneficiul unei întreprinderi înregistrate într-o țară terță și controlate de entitatea de interes public care face obiectul asigurării raportării privind durabilitatea, auditorul financiar sau firma de audit în cauză analizează dacă serviciile prestate de membrul rețelei i-ar compromite independența.

(4) În cazul în care în urma analizei prevăzute la alin. (3) auditorul financiar sau firma de audit constată că independența sa este afectată, acesta/aceasta ia măsuri de protecție pentru a atenua riscurile generate de prestarea, într-o țară terță, a unor servicii interzise care nu sunt de audit menționate la alin. (1) . Auditorul financiar sau firma de audit poate continua efectuarea asigurării raportării privind durabilitatea a entității de interes public numai în cazul în care poate justifica, în conformitate cu art. 25 , că prestarea unor astfel de servicii nu îi influențează raționamentul profesional și nici raportul de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea.

Articolul 31³ — Nereguli

Art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 se aplică întocmai unui auditor financiar sau unei firme de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entități de interes public.