Capitolul IX — Contractele de audit statutar și comitetul de audit · Legea 162/2017

Articolul 62 — Numirea auditorilor financiari sau a firmelor de audit

(1) Auditorul financiar sau firma de audit este numită de adunarea generală a acționarilor sau a asociaților entității auditate. Auditul statutar se efectuează în temeiul contractului de audit statutar care se încheie în formă scrisă, după data numirii auditorului financiar sau firmei de audit de adunarea generală a acționarilor sau a asociaților entității auditate.

(1¹) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul numirii auditorului financiar sau a firmei de audit în scopul asigurării raportării privind durabilitatea.

(2) Se interzice orice clauză prin care se restricționează, la anumite categorii sau liste de auditori financiari sau firme de audit, posibilitatea adunării generale a acționarilor sau a asociaților entității auditate de a desemna în temeiul alin. (1) un anumit auditor financiar sau firmă de audit pentru a efectua auditul statutar și, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea entității respective. Orice astfel de clauze existente sunt nule.

(3) Acționarii sau asociații entităților mijlocii și mari, astfel cum sunt definite în reglementările contabile aplicabile, care intră sub incidența obligației de raportare privind durabilitatea, care reprezintă mai mult de 5% din drepturile de vot sau 5% din capitalul întreprinderii, acționând individual sau colectiv, au dreptul de a prezenta un proiect de hotărâre, propus spre adoptare de adunarea generală a acționarilor sau a asociaților, prin care se solicită ca o terță parte acreditată, care nu aparține aceleiași firme sau rețele de audit din care face parte auditorul financiar sau firma de audit care efectuează auditul statutar, să întocmească un raport cu privire la anumite elemente ale raportării privind durabilitatea și că un astfel de raport este pus la dispoziția adunării generale a acționarilor sau a asociaților.

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (3) acționarii sau asociații societăților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

Articolul 63 — Rezilierea contractelor de audit

(1) Contractul de audit statutar sau, după caz, contractul de asigurare a raportării privind durabilitatea poate fi încetat anticipat de către entitatea auditată numai în cazul în care există motive temeinice.

(2) Divergența de opinii cu privire la tratamentele contabile, la procedurile de audit sau, după caz, la procedurile de raportare sau de asigurare privind durabilitatea nu reprezintă un motiv temeinic pentru ca entitatea auditată să înceteze anticipat contractul.

(3) Entitatea auditată și auditorul financiar sau firma de audit au obligația informării în scris a ASPAAS în legătură cu încetarea anticipată a contractului intervenită pe durata mandatului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit, și dau o explicație scrisă adecvată pentru motivele acestora.

(4) Obligația de informare menționată la alin. (3) se aplică și contractelor de asigurare a raportării privind durabilitatea.

Articolul 64 — Plângerea privind revocarea auditorului financiar sau a firmei de audit

(1) În cazul unui audit statutar la o entitate de interes public, le este permisă acționarilor care reprezintă 5% sau mai mult din drepturile de vot sau din capitalul social, organismelor de conducere ale entității auditate, precum și ASPAAS înaintarea unei plângeri către o instanță judecătorească competentă prin care se solicită revocarea auditorului financiar sau încetarea anticipată a contractului de audit statutar cu firma de audit, dacă există motive întemeiate în acest scop.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) se poate solicita instanței obligarea firmei de audit la revocarea auditorului financiar desemnat de firma de audit pentru a efectua o anumită misiune de audit statutar.

(3) ASPAAS poate cere revocarea auditorului financiar sau încetarea anticipată a contractului de audit statutar, după caz, dacă auditorului financiar sau firmei de audit i s-a aplicat o sancțiune, rămasă definitivă, potrivit prevederilor art. 40 alin. (4) lit. d) și e) .

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și asigurării raportării privind durabilitatea.

Articolul 65 — Comitetul de audit

(1) Entitățile de interes public trebuie să aibă un comitet de audit, potrivit legii.

(2) Comitetul de audit trebuie să fie un comitet independent sau un comitet al consiliului de administrație sau de supraveghere al entității auditate. Acesta este alcătuit din membri neexecutivi ai consiliului de administrație sau de supraveghere al entității auditate și/sau din membrii desemnați de adunarea generală a acționarilor sau asociaților entității auditate sau, pentru entitățile care nu au acționari sau asociați, de un organism echivalent.

(3) Cel puțin un membru al comitetului de audit trebuie să aibă competențe în domeniul contabilității și auditului statutar.

(3¹) În aplicarea prevederilor alin. (3) , în vederea atestării competențelor, cel puțin un membru al comitetului de audit trebuie să fie autorizat ca auditor financiar și înregistrat în Registrul public electronic de către autoritatea competentă din România, din alt stat membru, din Spațiul Economic European sau din Elveția ori să dețină experiență de cel puțin 3 ani în audit statutar dobândită prin participarea la misiuni de audit statutar în România sau în cadrul comitetelor de audit formate la nivelul consiliilor de administrație/supraveghere ale unor societăți/entități de interes public, dovedită cu documente justificative.

(4) Comitetul de audit trebuie să aibă calificările prevăzute de lege în domeniul în care își desfășoară activitatea entitatea auditată.

(5) Majoritatea membrilor comitetului de audit trebuie să fie independenți de entitatea auditată. Președintele comitetului de audit este numit de membrii acestuia sau de către consiliul de supraveghere al entității auditate și este independent de entitatea auditată.

(6) Fără a aduce atingere responsabilității administratorului entității, membrilor consiliului de administrație/supraveghere, de conducere ori a altor membri care sunt numiți de adunarea generală a acționarilor sau asociaților din cadrul entității auditate, comitetul de audit are, printre altele, următoarele atribuții:

a) informează administratorul entității sau membrii consiliului de administrație/supraveghere ai entității auditate cu privire la rezultatele auditului statutar și, după caz, cu privire la rezultatele asigurării raportării privind durabilitatea și explică în ce mod au contribuit auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea la integritatea raportării financiare și, respectiv, a raportării privind durabilitatea și care a fost rolul comitetului de audit în acest proces;

b) monitorizează procesul de raportare financiară și, după caz, de raportare privind durabilitatea, inclusiv procesul de raportare electronică, astfel cum este menționat în reglementările contabile aplicabile și procesul desfășurat de întreprindere pentru a identifica informațiile raportate în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea adoptate de către Comisia Europeană în temeiul art. 29b din Directiva 2013/34/UE și transmite recomandări sau propuneri pentru a asigura integritatea entității auditate;

c) monitorizează eficacitatea sistemelor utilizate de entitate pentru controlul intern al calității și gestionarea riscului și, după caz, eficacitatea auditului intern, în ceea ce privește raportarea financiară și, după caz, raportarea privind durabilitatea întreprinderii, inclusiv procesul său de raportare electronică, astfel cum este menționat în reglementările contabile aplicabile fără a încălca independența entității auditate;

d) monitorizează auditul statutar al situațiilor financiare anuale și consolidate și, după caz, asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea, în special desfășurarea acestuia, ținând cont de constatările și concluziile autorității competente, în conformitate cu art. 26 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014;

e) evaluează și monitorizează independența auditorilor financiari sau a firmelor de audit în conformitate cu art. 21-25 , 28 , 29 , 31¹ , 31² și 31³ din prezenta lege și cu art. 6 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 și, în special, oportunitatea prestării unor servicii care nu sunt de audit către entitatea auditată în conformitate cu art. 5 din respectivul regulament;

f) răspunde de procedura de selecție a auditorului financiar sau a firmei de audit și recomandă adunării generale a acționarilor/membrilor organului de administrație sau supraveghere auditorul financiar sau firma/firmele de audit care urmează a fi desemnată/desemnate în conformitate cu art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, cu excepția cazului în care se aplică art. 16 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

(7) Entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului statutar sunt obligate să organizeze și să asigure exercitarea activității de audit intern, potrivit cadrului legal.