(1) Prin I.G. se înțelege numele unui areal viticol delimitat utilizat pentru a descrie un produs vitivinicol realizat potrivit prevederilor caietului de sarcini care respectă următoarele cerințe:
a) posedă o calitate, o reputație sau alte caracteristici specifice care pot fi atribuite unui areal delimitat pentru indicația geografică respectivă;
b) cel mult 15% din cantitatea de struguri poate proveni din afara arealului geografic delimitat pentru I.G. respectiv;
c) producția are loc în arealul viticol delimitat pentru indicația geografică respectivă;
d) vinul este obținut din soiuri de viță-de-vie aparținând speciei Vitis vinifera sau unei încrucișări între Vitis vinifera și alte specii din genul Vitis.
(2) Dreptul de utilizare a I.G. reprezintă dreptul de utilizare cu caracter public a numelui indicației geografice corespunzător pentru arealul viticol delimitat acordat producătorilor vinicoli care își desfășoară activitatea în arealul viticol respectiv, potrivit prevederilor alin. (1) .
(3) Delimitarea ariei geografice a fiecărei I.G. se precizează în caietul de sarcini corespunzător acesteia.
(4) Vinurile de la pct. 1, 4, 9, 15 și 16 din anexa nr. VII, partea II la Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, cu completările ulterioare, pot purta numele unei I.G., dacă întrunesc condițiile stabilite prin caietele de sarcini, întocmite de către asociațiile profesionale de producători.
(5) Condiționarea și îmbutelierea vinurilor cu I.G. se pot realiza și în afara arealului viticol delimitat în care a avut loc producția, cu condiția notificării O.N.V.P.V. și dacă este prevăzut în caietul de sarcini.
(6) La propunerea asociațiilor profesionale de producători sau, după caz, a producătorilor individuali și cu avizul O.N.V.P.V., noile I.G. se recunosc, se definesc și se protejează potrivit prevederilor prezentei legi.