Răspunderea pentru operațiunile de plată neautorizate

Azi

Legea 209/2019 · 7 articole

Articolul 173

Fără a aduce atingere prevederilor art. 169 și 170 , în cazul unei operațiuni de plată neautorizate, prestatorul de servicii de plată al plătitorului are următoarele obligații:

a) rambursează plătitorului suma aferentă operațiunii de plată neautorizate respective, imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, după ce a constatat sau a fost notificat cu privire la operațiune, cu excepția cazului în care are motive rezonabile să suspecteze că a fost comisă o fraudă și comunică aceste motive, în scris, autorității naționale competente;

b) readuce contul de plăți debitat, în situația în care s-ar fi aflat dacă operațiunea de plată neautorizată nu s-ar fi efectuat, dacă este cazul;

c) se asigură că data valutei creditării pentru contul de plăți al plătitorului nu este ulterioară datei la care suma a fost debitată.

Articolul 174

În cazul în care operațiunea de plată este inițiată prin intermediul unui prestator de servicii de inițiere a plății, prestatorul de servicii de plată care oferă servicii de administrare cont are următoarele obligații:

a) rambursează imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare valoarea operațiunii de plată neautorizate;

b) readuce contul de plăți debitat la situația în care s-ar fi aflat dacă operațiunea de plată neautorizată nu ar fi avut loc, dacă este cazul.

Articolul 175

(1) În cazul în care prestatorul de servicii de inițiere a plății este răspunzător pentru operațiunea de plată neautorizată, acesta despăgubește imediat prestatorul de servicii de plată care oferă servicii de administrare cont, la cererea acestuia, pentru pierderile suferite sau sumele plătite în urma rambursării acordate plătitorului, inclusiv contravaloarea operațiunii de plată neautorizate.

(2) În conformitate cu prevederile art. 171 și 172 , prestatorului de servicii de inițiere a plății îi revine sarcina de a face dovada că, în limitele competenței sale, operațiunea de plată a fost autentificată, înregistrată corect și nu a fost afectată de o defecțiune tehnică sau de alte deficiențe legate de serviciile de plată de care este responsabil.

Articolul 176

O compensație financiară suplimentară se poate stabili în conformitate cu legislația aplicabilă contractului încheiat între plătitor și prestatorul de servicii de plată sau contractului încheiat între plătitor și prestatorul de servicii de inițiere a plății, după caz.

Articolul 177

În cazul în care plătitorul nu a acționat în mod fraudulos, acesta nu suportă nicio consecință financiară care rezultă din utilizarea unui instrument de plată pierdut, furat sau folosit fără drept în oricare din următoarele situații:

a) pierderea, furtul sau folosirea fără drept a unui instrument de plată nu a putut fi detectată de către plătitor înaintea efectuării unei plăți;

b) pierderea a fost cauzată de o acțiune sau de lipsa unei acțiuni din partea unui angajat, agent sau sucursală a unui prestator de servicii de plată sau a unei entități căreia i-au fost externalizate activități;

c) după notificarea realizată potrivit prevederilor art. 166 alin. (1) lit. b) ;

d) în cazul în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu solicită o autentificare strictă a clienților;

e) în cazul în care prestatorul de servicii de plată nu pune la dispoziție mijloacele adecvate care să permită notificarea în orice moment a unui instrument de plată pierdut, furat sau folosit fără drept, astfel cum se prevede la art. 167 lit. c) .

Articolul 178

În cazul în care beneficiarul plății sau prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății nu acceptă autentificarea strictă a clienților, acesta rambursează prejudiciul financiar cauzat prestatorului de servicii de plată al plătitorului.

Articolul 179

(1) Prin excepție de la prevederile art. 173-176 , plătitorul poate fi obligat, până la un cuantum de cel mult 30 euro sau echivalentul în lei, să suporte consecințele financiare legate de orice operațiune de plată neautorizată care rezultă din utilizarea unui instrument de plată pierdut sau furat sau din folosirea fără drept a acestuia, în cazul în care plătitorul nu a acționat în mod fraudulos și nici nu și-a încălcat, cu intenție, obligațiile ce îi revin în temeiul art. 166 . Acest alineat nu se aplică în situațiile prevăzute la art. 177 .

(2) Plătitorul suportă toate pierderile legate de orice operațiune de plată neautorizată dacă aceste pierderi au fost cauzate de plătitor în urma fraudei sau a nerespectării, intenționate sau din neglijență gravă, a uneia sau a mai multor obligații prevăzute la art. 166 . În astfel de cazuri, suma de cel mult 30 euro sau echivalentul în lei al acestei sume nu se aplică.

(3) Evaluarea răspunderii plătitorului se face ținând cont, în special, de natura elementelor de securitate personalizate ale instrumentului de plată și de situațiile în care acesta a fost pierdut, furat sau folosit fără drept.