Dispoziții generale

Azi

Legea 213/2015 · 6 articole

Articolul 1

(1) Fondul de garantare a asiguraților, denumit în continuare Fondul, se constituie ca persoană juridică de drept public care își exercită atribuțiile și competențele potrivit prevederilor prezentei legi; organizarea și funcționarea Fondului se stabilesc prin statut propriu aprobat de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, la propunerea Consiliului de administrație al Fondului, iar statutul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Sediul principal al Fondului este în municipiul București; în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute de lege, Fondul poate avea unul sau mai multe puncte de lucru.

(3) Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, protejează creditorii de asigurări de consecințele falimentului sau lichidării bazate ori nu pe insolvență a asigurătorilor, în condițiile prezentei legi.

(4) Fondul nu preia obligațiile asigurătorilor debitori, ci efectuează plăți către creditorii de asigurări ai acestora după parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege.

Articolul 2

(1) Fondul are ca scop protejarea directă a:

a) creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reședința în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1) , și care dețin creanțe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asigurații răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română;

b) creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reședința în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (2) , și care dețin creanțe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asigurații răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română;

c) creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reședința în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (3) , și care dețin creanțe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asigurații răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător autorizat într-un alt stat membru, inclusiv asigurătorul european;

d) creditorilor de asigurări ai unui asigurător persoană juridică română, alții decât cei prevăzuți la lit. a) și la alin. (2) , al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1) , și care se află în una dintre următoarele situații:

(i) sunt îndreptățiți la restituirea primelor datorate de asigurător pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta ca urmare a încetării contractelor RCA;

(ii) dețin creanțe de asigurare rezultate din contractele de asigurare încheiate de asigurător, altele decât contractele RCA;

(iii) sunt îndreptățiți în baza legii române să recupereze de la asigurător sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA;

e) creditorilor de asigurări ai unui asigurător european, alții decât cei prevăzuți la lit. c) , al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (4) , și care se află în una dintre următoarele situații:

(i) dețin creanțe de asigurare rezultate din contractele de asigurare, altele decât contractele RCA, încheiate de asigurătorul european prin intermediul sucursalei din România în calitate de stat membru gazdă și pentru care asigurătorul european are obligația de a contribui la Fond în condițiile dispozițiilor art. 3 ;

(ii) sunt îndreptățiți în baza legii române să recupereze de la asigurătorul european sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA.

(2) Fondul are ca scop, de asemenea, protejarea indirectă a:

a) creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reședința în alte state membre, al căror drept de a solicita plata indirectă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1) , și care dețin creanțe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asigurații răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română;

b) creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reședința în alte state membre, al căror drept de a solicita plata indirectă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (2) , și care dețin creanțe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asigurații răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română.

(3) Fondul plătește și Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, denumit în continuare BAAR, sumele achitate de acesta, în calitate de birou național auto și în numele unui asigurător persoană juridică română, către birourile similare din alte state pentru evenimente asigurate produse ulterior datei retragerii autorizației de funcționare a respectivului asigurător; BAAR adresează Fondului o solicitare în acest sens, iar prevederile art. 15 alin. (5)-(8) , (10) și (11) nu se aplică.

(4) Fondul efectuează plata creanțelor de asigurări către persoanele prevăzute la alin. (1) după depunerea de către acestea a unei cereri de plată în condițiile art. 14 și parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2) sau, după caz, la art. 15 alin. (5) și (6) .

(5) Fondul este îndreptățit să obțină rambursarea sumelor achitate în vederea soluționării cererilor de plată formulate de creditorii de asigurări prevăzuți la alin. (1) lit. c) , de la organismele similare din statele membre de origine ale asigurătorilor debitori aflați în procedură de faliment sau în procedură de lichidare bazată sau nu pe insolvență; Fondul formulează în acest sens cereri de rambursare adresate organismelor similare din alte state care se transmit și se soluționează în conformitate cu prevederile acordului de cooperare încheiat cu acestea sau ale actelor delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, conform dispozițiilor art. 10a alin. (13) și ale art. 25a alin. (13) din Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, astfel cum au fost introduse prin art. 1 pct. 8 și 18 din Directiva (UE) 2021/2.118 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi.

(6) Fondul protejează indirect creditorii de asigurări prevăzuți la alin. (2) prin rambursarea către organismele similare din statele lor de reședință a sumelor achitate de acestea în vederea soluționării cererilor de plată formulate de respectivele persoane pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a producerii riscurilor acoperite prin contracte RCA încheiate de asigurătorii debitori persoane juridice române aflați în procedură de faliment sau în procedură de lichidare care nu este bazată pe insolvență; îndeplinirea obligației Fondului de a efectua rambursarea către organismele similare din alte state se realizează în conformitate cu prevederile acordului de cooperare sau ale actelor delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la alin. (5) teza a II-a.

(7) Fondul efectuează plăți în limita resurselor financiare disponibile la momentul plății, prevăzute la art. 5 , iar în cazul în care disponibilitățile nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor datorate potrivit prevederilor prezentei legi, acestea sunt achitate pe măsura alimentării Fondului cu resurse financiare.

(8) Prevederile alin. (7) nu exonerează Fondul de obligațiile prevăzute la alin. (6) și art. 15 alin. (5)-(8) , (10) , (11) și (13) .

(9) Executarea silită pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurătorului nu poate fi demarată împotriva Fondului; în acest caz, cererea de plată motivată este depusă în condițiile art. 14 alin. (1) , cu respectarea procedurii și a plafonului stabilite prin prezenta lege.

(10) Sunt excluse de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi orice obligații decurgând din contractele de reasigurare.

(11) Fondul poate încheia acorduri de cooperare cu organisme similare din alte state, birouri naționale auto și alte entități, sau le poate mandata pe acestea în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale legale.

Articolul 2¹

(1) Fondul poate îndeplini funcția de administrator special în procedura de redresare financiară a asigurătorilor ori de lichidator în procedura de lichidare voluntară a asigurătorilor, în condițiile prevăzute de Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 503/2004 .

(2) Fondul poate îndeplini funcția de administrator interimar la un asigurător, potrivit prevederilor alin. (4)-(7) și (9) .

(3) Fondul este numit pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) și (2) de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin decizie motivată.

(4) La data la care Autoritatea de Supraveghere Financiară retrage autorizația de funcționare a unui asigurător, potrivit legislației în domeniul asigurărilor, și totodată constată existența indiciilor stării de insolvență a acestuia, astfel cum această stare este definită la art. 5 pct. 31 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 85/2014 , Autoritatea de Supraveghere Financiară poate numi Fondul ca administrator interimar al asigurătorului în cauză având atribuțiile prevăzute la alin. (5) .

(5) În calitate de administrator interimar, Fondul asigură administrarea și conducerea asigurătorului și adoptă măsurile necesare pentru împiedicarea diminuării activului și sporirii pasivului asigurătorului, concomitent cu conservarea bunurilor acestuia; la data numirii lichidatorului judiciar, mandatul de administrator interimar încetează de drept.

(6) De la data comunicării deciziei de numire a Fondului ca administrator interimar și până la încetarea mandatului acestuia, atribuțiile conducerii asigurătorului se suspendă de plin drept, cu excepția atribuției de introducere a acțiunii prevăzute la art. 250 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 și a atribuției de predare a evidențelor conform dispozițiilor art. 122 pentru a căror îndeplinire rămâne răspunzătoare.

(7) Cheltuielile legate de administrarea interimară se suportă de către asigurătorul la care a fost numit; onorariul administratorului este stabilit de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin decizia de numire, fără a depăși remunerația acordată conducerii asigurătorului.

(8) Fondul administrează Fondul de rezoluție pentru asigurători, ale cărui surse financiare, funcții și atribuții sunt stabilite prin Legea nr. 246/2015 privind redresarea si rezoluția asigurătorilor; în acest sens, Fondul constituie, în cadrul structurii sale organizatorice, o direcție cu funcții specifice în vederea punerii în aplicare a atribuțiilor stabilite prin prezenta lege și prin Legea nr. 246/2015 .

(9) Dacă asigurătorul a fost supus Legii nr. 246/2015 , iar administrator temporar sau administrator de rezoluție este Fondul, acesta îndeplinește în continuare atribuțiile administratorului interimar.

(10) Fondul poate desfășura și alte activități aflate în legătură cu obiectul său de activitate în scopul obținerii de venituri ce pot fi utilizate ca sursă de finanțare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta lege, inclusiv activități de constatare și evaluare a daunelor pentru asigurători autorizați în România sau într-un alt stat membru.

(11) Fondul informează prompt organismele similare din celelalte state membre cu privire la deschiderea unei proceduri de faliment sau a unei proceduri de lichidare care nu este bazată pe insolvență la un asigurător persoană juridică română autorizat să practice asigurări RCA.

(12) Pentru îndeplinirea obligațiilor legale în termenele prevăzute de prezenta lege, Fondul este în drept să încheie contracte de asigurare, precum și orice alte contracte financiare, inclusiv contracte similare contractelor de reasigurare adecvate profilului de risc și specificului activității Fondului, pentru a reduce impactul asupra resurselor financiare ale Fondului, pentru a se proteja împotriva riscurilor asociate activității și pentru a asigura diversificarea surselor sale de venit.

Articolul 2²

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Fondul protejează creditorii de asigurări prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. b) prin plata de creanțe de asigurări reprezentând despăgubiri/indemnizații datorate de asigurătorul european ca urmare a producerii riscurilor asigurate prin contractele de asigurare încheiate de acesta prin intermediul sucursalei din România în cadrul activității desfășurate pe teritoriul României și pentru care are obligația de a contribui la Fond în condițiile art. 3 , în cazul deschiderii unei proceduri de lichidare bazate pe insolvență la respectivul asigurător european.

(2) Sunt eligibili la plata de către Fond a despăgubirilor/ indemnizațiilor cuvenite în condițiile prezentei legi creditorii de asigurări prevăzuți la alin. (1) care parcurg procedura administrativă reglementată de prezenta lege, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut în prezenta lege și în limita resurselor financiare disponibile la momentul plății, prevăzute la art. 5 ; prevederile tezei a II-a a art. 2 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 3

(1) Sunt obligați să contribuie la Fond, în condițiile prezentei legi, următorii asigurători:

a) asigurătorii autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară, inclusiv pentru activitatea sucursalelor acestora care își desfășoară activitatea pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene;

b) asigurătorii europeni, pentru activitatea de asigurare desfășurată pe teritoriul României prin intermediul sucursalelor stabilite în România, cu respectarea prevederilor alin. (2) .

(2) Asigurătorii europeni contribuie la Fond doar pentru acea parte a activității sucursalelor pentru care schemele de garantare din statele membre de origine ale acestora nu protejează creditorii de asigurări în cazul deschiderii împotriva acestora a unei proceduri de faliment sau de lichidare bazată pe insolvență.

(3) Fondul întocmește, menține și actualizează Registrul asigurătorilor care contribuie la Fond, ale cărui formă și conținut sunt stabilite prin instrucțiuni emise conform prevederilor art. 30 alin. (2) și care permite cel puțin identificarea claselor/tipurilor de asigurări pentru care Fondul acordă protecție potrivit prevederilor prezentei legi; Fondul are competența de a solicita asigurătorilor care intră sub incidența prezentei legi toate informațiile necesare întocmirii registrului.

Articolul 4

(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) creanța de asigurări - creanțele creditorilor de asigurări, indiferent de momentul nașterii acestora raportat la data deschiderii procedurii de faliment sau de lichidare bazată sau nu pe insolvență, care rezultă dintr-un contract de asigurare, inclusiv sumele rezervate pentru acești creditori atunci când unele elemente ale datoriei nu sunt cunoscute încă; se consideră creanțe de asigurări sumele achitate creditorilor de asigurări din disponibilitățile Fondului, reprezentând despăgubiri/indemnizații și primele datorate de către asigurătorul debitor pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta, ca urmare a încetării contractelor de asigurare;

b) creditorii de asigurări, deținători ai uneia sau mai multor creanțe de asigurare, sunt, după caz:

(i) persoana asigurată - persoana fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu asigurătorul debitor prin încheierea contractului de asigurare;

(ii) beneficiarul asigurării - persoana definită la art. 1 alin. (2) pct. 7 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 237/2015 ;

(iii) persoana prejudiciată - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă, altul decât un contract RCA;

(iv) persoană prejudiciată RCA - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA atunci când accidentul cauzator de prejudicii se produce în limitele teritoriale de aplicare ale asigurării RCA;

(v) asigurătorul îndreptățit să recupereze de la asigurătorul aflat în faliment sau în procedură de lichidare bazată pe insolvență sume plătite persoanelor prejudiciate RCA în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă unui contract RCA, conform dreptului intern; orice alt asigurător care are un drept de subrogare, regres sau acțiune directă împotriva asigurătorului debitor nu este considerat creditor de asigurare în sensul prezentei legi;

c) contribuție - suma nerambursabilă datorată Fondului de către asigurătorii prevăzuți la art. 3 , conform prevederilor prezentei legi;

d) despăgubire/indemnizație - suma pe care Fondul o plătește fiecărei persoane dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) , în limita plafonului de garantare și în condițiile prevăzute de prezenta lege.

e) asigurător european - asigurătorul autorizat într-un alt stat membru care desfășoară activitate pe teritoriul României în calitate de stat membru gazdă prin intermediul unei sucursale deschise în România;

f) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau alt stat membru al Spațiului Economic European.

(2) Termenii și expresiile utilizați/utilizate în cuprinsul prezentei legi și care nu au fost definiți/definite la alin. (1) au semnificația prevăzută la art. 5 din Legea nr. 85/2014 , art. 2 din Legea nr. 246/2015 , art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 și la art. 2 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, denumită în continuare Legea nr. 132/2017 .

(3) În înțelesul prezentei legi, persoanele din conducerea asigurătorului debitor, astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2) pct. 33 din Legea nr. 237/2015 , cu modificările și completările ulterioare, nu fac parte din categoria creditorilor de asigurări, cu excepția cazului în care sunt persoane prejudiciate RCA.