Articolul 11

a) diplomă de licență eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată sau autorizată provizoriu din România în următoarele specializări: (i) fizioterapie; (ii) fiziokinetoterapie; (iii) kinetoterapie, cu durată de studii de 4 ani; (iv) educație fizică și sport, specializarea kinetoterapie și motricitate specială, cu durată de studii de 3 ani; (v) kinetoterapie, cu durată de studii de 3 ani; (vi) educație fizică și sport, specializarea cultură fizică medicală; (vii) educație fizică și sport, cu vechime în recuperarea medicală de cel puțin 19 ani, angajat în sistemul sanitar și balnear sau de asistență socială ca profesor de cultură fizică medicală; (viii) balneofiziokinetoterapie și recuperare;

b) diplomă de licență sau un alt titlu de fizioterapeut/maso-kinetoterapeut/kinetoterapeut, eliberate de unul dintre statele prevăzute la art. 10 sau de un stat terț recunoscut ori echivalat în România de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, conform legii;

c) adeverință de absolvire a examenului de licență în fizioterapie, kinetoterapie și motricitate specială, balneofiziokinetoterapie și recuperare, eliberată la cererea absolventului, care este valabilă până la eliberarea diplomei de licență, dar nu mai mult de 12 luni de la data emiterii;

d) orice altă diplomă de licență eliberată de către o facultate acreditată care nu corespunde specializărilor de la lit. a) și care este însoțită de o adeverință eliberată de facultatea respectivă, care atestă că programa de pregătire pentru obținerea diplomei de licență respective corespunde cu cea de pregătire pentru exercitarea profesiei de fizioterapeut, în condițiile prezentei legi.